Președintele Comisiei Europene, invitat în zona Moldovei pentru a ne sprijini la construcția autostrăzii Iași – Târgu Mureș

HomePolitica

Președintele Comisiei Europene, invitat în zona Moldovei pentru a ne sprijini la construcția autostrăzii Iași – Târgu Mureș

 

 

Într-un mesaj postat pe site-ul propriu și pe pagina de socializare vineri, 13 iulie, europarlamentarul nemțean Sorin Moisă afirmă că a solicitat sprijinul președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru amplul proiect al autostrăzii Iași – Târgu Mureș. În mesajul său, europarlamentarul Sorin Moisă afirmă că i-a solicitat lui Jean-Claude Juncker chiar să efectueze o vizită în zona Moldovei, pentru se convinge la fața locului de necesitatea acestui proiect, precum și de a „adopta” această autostradă, adica să devină un promotor activ al ei.

Europarlamentarul Sorin Moisa

Mesajul europarlamentarului Sorin Moisă

„Săptămâna trecută, am trimis Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, o scrisoare în legătură cu Autostrada Iași-Târgu Mureș, care ar trebui să lege Moldova de Transilvania și Vestul Europei.

Scrisoarea prezintă starea de izolare economică a Moldovei, între un spațiu post-sovietic care nu oferă perspective economice favorabile, pe de o parte, și lanțul Carpaților Orientali care o izolează de piețele europene pe de cealaltă parte, argumentând că autostrada Iași-Târgu Mureș este un element central din orice strategie de scoatere a Moldovei din starea de abandon care afectează peste 4 milioane de cetățeni români și, de asemenea, Republica Moldova.

În contextul eșecului evident și dureros al demarării procesului de punere efectivă în practică a acestui proiect de către autoritățile române, îi cer sau îi sugerez Președintelui Juncker următoarele lucruri, strict compatibile cu mandatul său, știut fiind că nu Comisia Europeană construiește autostrăzi în Statele Membre:

  1. Să ia în calcul efectuarea unei vizite în regiunea Moldova, pentru a discuta, vedea și înțelege această nevoie vitală la fața locului.
  2. Să confirme faptul că toate segmentele autostrăzii sunt eligibile pentru finanțare europeană, atât în faza de pregătire (studii de fezabilitate) cât și de construcție propriu-zisă. Asta pentru a contracara tot felul de aberații conspiraționiste care circulă cum că de fapt Bruxelles-ul nu vrea, sau una zice alta vrea, și oricum e de vină că nu se face autostrada.
  3.  Să propună includerea segmentului Iași-Târgu Mureș în coridorul Rin-Dunăre, care traversează România. Nu s-ar schimba nimic în materie de eligibilitate la finanțare, care există deja, însă coridoarele din rețeaua centrală de transport a UE au câte un coordonator, respectiv un grad de vizibilitate politică mai mare decât segmentele ‘normale’ din rețeaua centrală. Includerea segmentului nostru într-un coridor prioritar ar fi deci o asumare directă și explicită a importanței sale de către Bruxelles, în condițiile în care propriii noștri reprezentanți politici își mestecă la infinit neputința.
  4.  Îl întreb despre cum monitorizează Comisia progresul în realizarea rețelei centrale de transport al UE, pentru care Statele Membre au o obligație de finalizare până în 2030, și ce instrumente de presiune are Comisia la dispoziție pentru a se asigura că acest lucru se și întâmplă.
  5. Să confirme că viitoarea politică de coeziune va menține eligibilitatea la finanțare a acestei autostrăzi, în condițiile în care această politică se vrea modernizată și îndreptată înspre priorități mai ‘sofisticate’.
  6. Îi sugerez ca, după ce se lămurește în legătură cu situația Moldovei și nevoia construcției acestei autostrăzi, să ia în calcul asumarea (‘adopția’) acestei autostrăzi, adică să devină un promotor activ al ei, politic și moral. Ar fi frumos să îi spunem popular ‘autostrada Juncker’, câtă vreme am avea ce să denumim așa.

Moldova la Centenar are dreptul la o garanție că această autostradă va exista într-un număr cât de mic de ani.

Aveți la acest link textul integral al scrisorii, în limba engleză, care mai conține și alte meditații amare despre eșecul de reprezentare și competență al sistemului politic din România, care ne-a adus în situația asta. Vă voi ține la curent cu răspunsul Președintelui Juncker”, a fost mesajul postat de europarlamentarul nemțean Sorin Moisă.

Unul dintre artizanii tratatului de liber-schimb între Uniunea Europeană și Canada

Europarlamentarul Sorin Moisă, născut la Piatra Neamţ, în vârstă de 42 de ani, este membru în Comisia de Comerţ Internaţional, în Comisia de Cercetare, Industrie şi Energie, respectiv Comisia pentru Afaceri Constituţionale a Parlamentului European. Numele său a fost vehiculat în spațiul public , la finalul anului 2016, ca posibil succesor al lui Dacian Cioloș la conducerea noului Guvern. Europarlamentarul Sorin Moisă a figurat într-un clasament al europarlamentarilor a căror activitate merită urmărită în anul 2017, top realizat anual de publicația Politico.

Sorin Moisă a fost unul dintre artizanii tratatului de liber-schimb între Uniunea Europeană și Canada (CETA – Comprehensive Economic and Trade Agreement), responsabil pentru tratatul comercial dintre UE și Canada din partea Grupului social-democrat din Parlamentul European. Premierul canadian Justin Trudeau a fost unul dintre cei care i-au mulțumit europarlamentarului nemțean Sorin Moisă pentru rolul său în adoptarea tratatului CETA.

În luna noiembrie a anului trecut, europarlamentarul Sorin Moisă a provocat rumoare în cercurile politice, anunțându-și demisia din PSD. Printr-un mesaj-fluviu publicat pe site-ul personal și pe pagina de socializare, europarlamentarul originar din Piatra Neamț și-a motivat gestul prin situația controversată în care a ajuns principalul partid de guvernământ, situație cauzată – conform spuselor sale – de președintele PSD Liviu Dragnea. „Sub nicio formă și cu niciun un preț nu aș fi de acord cu mutilarea justiției și perpetuarea în România a unui model bazat pe impunitatea elitei politice în fața legii”, este unul dintre mesajele transmise atunci de europarlamentarul Sorin Moisă.

 

 

 

Comentarii

WORDPRESS: 0