Poliția salvează monumentele și cetatea lui Ștefan cel Mare

Direcția de Cultură Neamț este instituția abilitată să protejeze clădirile de patrimoniu și siturile arheologice. Neputința instituției județene de cultură este justificată de lipsa de specialiști. Compartimentul specializat din cadrul IPJ Neamț este singurul care trage semnale de alarmă asupra stării monumentelor istorice.

Foto: Cetatea de la Gâdinți 

Una dintre principalele atribuții ale Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național (DCCPCN) Neamț, ca reprezentant al statului în teritoriu, este aceea a protejării patrimoniului. În ultimii ani, activitățile de observare și control ale DCCPCN Neamț asupra modului de păstrare și conservare a clădirilor de patrimoniu și a siturilor arheologice cu statut de monument istoric din cuprinsul municipiului Roman fie nu au existat, fie s-au făcut cu ochii închiși și fără consecințe, deși multe dintre acestea sînt abandonate și în stare de paragină.
„Cînd a dat Direcția de Cultură Neamț vreo amendă? Sîntem singuri în fața instanței. Direcția de Cultură nu s-a constituit niciodată parte civilă într-un caz descoperit de noi„, spune Vitalie Josanu, singurul ofițer din județ specializat în domeniul protejării patrimoniului cultural național din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Neamț.

Directorul DCCPCN Neamț, Adrian Alui Gheorghe, se scuză că nu dispune de specialiști pentru a efectua inspecții. „La Direcția de Cultură Neamț nu mai lucrează decît două persoane, din opt cît prevede schema de personal. Prin pensionare, am pierdut cinci dintre specialiști. Posturile sînt vacante și blocate, în conformitate cu legislația. Așteptăm ca, începînd de la 1 ianuarie, să rezolvăm și problema personalului„, a explicat directorul Adrian Alui Gheorghe.

În replică, ofițerul Vitalie Josanu amintește directorului DCCPCN Neamț că implicarea și eficiența nu țin neapărat de numărul de salariați. „Direcția pentru Cultură Neamț trebuie să gestioneze situația patrimoniului. Nici noi nu lucrăm cu efectiv complet, dar sîntem permanent în teren pentru a face verificări„, spune ofițerul.

Amenzile aplicate pentru starea monumentelor istorice și a siturilor arheologice, între 5.000 și 20.000 lei, nu au fost de natură să provoace reacții în sensul protejării lor.

Cetatea lui Ștefan – tarla cu porumb

Vestigiile Cetății Noi a Romanului, ridicată de Ștefan cel Mare în 1466, sînt acoperite cu pămînt și vegetație forestieră. „Cei care dețin bunul ar trebui să facă demersurile pentru restaurare, nu noi. Cînd nu sînt bani, este bine să nu se intervină asupra sitului. Pămîntul îl conservă mai bine„, este recomandarea dată de directorul Alui Gheorghe.

Autoritățile locale de la Gîdinți se scuză că nu au fonduri pentru restaurarea Cetății Noi a Romanului și că nimeni nu le-a învățat pe la ce uși să bată pentru întocmirea unui proiect cu finanțare europeană în domeniul cultural. „Am fost la fața locului anul acesta, în luna mai. În perimetrul cetății era semănat porumb. Am propus domnului primar, Ocolului Silvic și Direcției de Cultură să se facă o defrișare supravegheată a zonei cetății. A existat și o propunere de incendiere cu care nu am fost de acord, deoarece ar putea afecta straturile arheologice„, explică ofițerul cu atribuții de patrimoniu. Localnicii au înțeles, în cele din urmă, că nu au voie să mai cultive porumb în zona limitrofă cetății, dar cei responsabili de protejarea sitului nu au reușit să se pună de acord pentru a interveni în protejarea cetății. „Nu s-a făcut nici o defrișare. Poate în primăvara anului viitor„, spune Ionel Pascaru, viceprimarul comunei Gîdinți.

Conacul Bogdan, în care a funcționat Spitalul de Bolnavi Psihic din Gîdinți, ridicat în secolul al XIX-lea și înscris în lista monumentelor istorice, a trecut în proprietatea unui romașcan. Acesta reabilitează clădirea fără să fi cerut, în prealabil, un aviz pentru restaurarea clădirii. „De la noi nu are nici un aviz în acest sens. O să mă interesez și o să solicităm intervenția Poliției„, spune directorul DCCPCN Neamț.

Biserica își apără patrimoniul mobil

Lăcașurile de cult din județul Neamț adăpostesc obiecte de cult valoroase. „În anii ’70, din biserici au fost selectate cele mai valoroase obiecte de cult, care sînt depozitate la mănăstirile Agapia, Secu, Neamț și Episcopia Roman. Soluția a fost bună, pentru că prevenea dispariția prin furturi a acestor obiecte„, a spus ofițerul Vitalie Josanu. În anul 2009, acesta a gîndit și propus o strategie la nivel județean de protejare a bunurilor mobile, pe care a prezentat-o Consiliului Județean Neamț, dar criza a făcut ca acest proiect să nu mai poată fi pus în aplicare.

Arhiepiscopia Romanului și Bacăului i-a luat-o înainte ofițerului Josanu și a făcut, cu cîțiva ani în urmă, o nouă campanie de strîngere a obiectelor de cult, pentru înființarea unui muzeu la Borzești (județul Bacău). Cum inițiativa nu a mai fost pusă în practică, preoții din Protopopiatul Roman nu prea știu unde sînt aceste obiecte. Gurile rele spun că obiectele de cult s-ar afla la Mănăstirea Bogdana, județul Bacău.

Faptul că Biserica este o instituție conservatoare, dornică să-și păstreze bunurile în curtea ei, este un lucru arhicunoscut. Ne-o demonstrează chiar ofițerul Josanu. „Am fost să iau un vechi iconostas de la Giulești, peste care trecuseră cîteva ierni. Era mîncat de mucegai și, cînd l-am ridicat, era bucăți. L-am luat în prezența celor de la Complexul Muzeal Neamț, pentru ca specialiștii lor să-l restaureze. Insistențele Arhiepiscopiei de a face restaurarea pe cont propriu au fost atît de mari, încît cei de la Complexul Muzeal au fost nevoiți să returneze iconostasul„, povestește subcomisarul Josanu.

Amenda nu schimbă starea bunurilor de patrimoniu

Prevenirea distrugerii patrimoniului cultural este cea mai importantă activitate aflată în grija DCCPCN Neamț, a autorităților locale și a particularilor, și presupune implicare în conservarea monumentelor istorice. Altfel, urmările sînt ireversibile. Degradarea unor clădiri din centrul istoric al Romanului a fost sancționată, dar amenzile nu au speriat pe nimeni.

Poliția monumentelor are în grijă 552 de obiective de interes cultural: monumente istorice și de arhitectură, situri arheologice, bunuri mobile aflate în muzee, lăcașuri de cult și colecții publice. Autoritățile locale pe teritoriul cărora se află clădiri de patrimoniu și situri arheologice trebuie să știe că au obligația de a aloca fonduri pentru protejarea acestora. Articolul 50, alin. 1 din Legea 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, arată că: „Protejarea monumentelor istorice se finanțează de proprietarii sau deținătorii acestora și poate fi cofinanțată din fonduri asigurate de la bugetul de stat, bugetele locale sau alte surse„.