Armenii din țară și diaspora se vor întîlni, pe 12 august, la Mănăstirea Hagigadar din Suceava, care sărbătorește 500 de ani de la ctitorire. În traseul pelerinilor se află și Biserica Armenească din Roman, care împlinește în acest an 403 de existență. La manifestările de la Roman sînt așteptați Sanctitatea Sa Karekin al II-lea Nersesian (foto), Catolicos și Patriarhul tuturor armenilor, ÎPS Datev Hagopian, primatul Bisericii Apostolice Armene din România, oficialități din țară și din Republica Armenia.
Biserica Armenească din Roman va fi, în luna august, în preajma sărbătorii Adormirea Maicii Domnului (15 august), loc de pelerinaj pentru armenii din toată lumea. Armenii vor reface „traseul” comunităților armene din Moldova și Bucovina, deoarece, pe 12 august, în duminica dinaintea Adormirii Maicii Domnului, Biserica Apostolică Armeană din România organizează la Mănăstirea Hagigadar, din județul Suceava – singura mănăstire armeană din Europa -, în perioada 10 – 12 august, ample manifestări dedicate împlinirii a 500 de ani de la ctitorirea lăcașului de cult armean. „Evenimentul de la Mănăstirea Hagigadar vine după ce, în anul 2009, armenii din țară și din străinătate s-au adunat pentru a sărbători 400 de ani de la ctitorirea Bisericii Armenești din orașul Roman. La manifestările de la Suceava și Roman sînt așteptați, alături de reprezentanți ai Guvernului României, Sanctitatea Sa Karekin II, Catolicos și Patriarhul tuturor armenilor, însoțit de o delegație de ierarhi și preoți în frunte cu ÎPS Datev Hagopian, primatul Bisericii Apostolice Armene din România, numeroase oficialități din țară și din Republica Armenia„, a declarat doctor Emanuel Nazaretian, membru al comunității armenilor din Roman.
Pe lîngă o istorie comună, cele două lăcașuri de cult ale armenilor – Mănăstirea Hagigadar din Suceava și Biserica Armenească din Roman – au un numitor comun: sărbătoarea de la 15 august, ambele avînd hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Cîteva sute de romașcani și pelerini armeni sînt așteptate, la mijlocul lunii august, la o întîlnire de suflet la Biserica Armenească din Roman.
„După manifestările de la Mănăstirea Hagigadar, armenii vor vizita și Biserica Armeană din Roman. Sîntem onorați să avem oaspeți de seamă, oameni legați prin tradiție și istorie de aceste locuri. Armenii s-au mai întîlnit în acest an, în luna mai, în Moldova, prilej cu care am fost vizitați de către Preasfințitul lor, care a slujit în biserica noastră. În preziua sărbătorii din 15 august vom face slujbe comune, precum și o slujbă de pomenire a ctitorilor bisericii„, a precizat preotul Ionel Doru, parohul Bisericii Armenești din Roman.
Istoria Bisericii Armenești din Roman
Biserica Armeană din Roman (foto) a fost reconstruită între anii 1558 – 1609, de către nobilul armean Agopșa, în timpul preotului Haciadur, ca urmare a faptului că, în acea vreme, în Roman trăiau peste 500 de armeni. Pisania originală păstrată a fost tradusă de episcopul Melchisedec Ștefănescu. Inscripțiile datate de pe catapeteasma bisericii și de pe icoane arată că, din 1830 – 1831, s-a început o înnoire în biserică. Cea mai veche icoană datează din 1797, dar multe sînt nedatate, conducînd la concluzia că au o vechime mai mare. În perioada 1863 – 1868 s-a realizat o reparație capitală, biserica, în formă de navă, devenind cruciformă, prin adăugarea de către ctitorii armeni Teodor Solomon și Andronic Simion Pippi, ambii moșieri lîngă Roman, a turnului clopotniță cu ceas mecanic și al anexelor.
În perioada comunistă, Biserica Armenească din Roman a fost închisă. Cum mulți armeni au plecat din oraș și chiar din țară, lăcașul de cult din Roman a început să se degradeze din cauza timpului, dar și a cutremurului din 1977.
Între anii 1979 – 1981, Episcopia Romanului a făcut demersuri către Arhiepiscopia Armeană din București și autoritățile vremii pentru a putea prelua lăcașul de cult. Discuțiile s-au finalizat printr-un acord între cele două instituții, de cedare a edificiului în folosință proprie, pe termen nelimitat, către Episcopia Romanului. „Noi funcționăm în această biserică pe baza unui document încheiat între Arhiepiscopia Armeană și Episcopia Roman, dar proprietarul de drept al lăcașului de cult este Biserica Armeană. Decizia a fost luată ca urmare a faptului că în Roman nu mai exista o comunitate armeană care să întrețină această biserică. Înțelegerea încheiată prevedea ca noi să întreținem lăcașul de cult, ceea ce s-a și întîmplat. De-a lungul timpului, biserica a suportat ample lucrări de restaurare, consolidare și amenajare, ultimele realizate în 2009, iar grija noastră este cu atît mai mare cu cît lăcașul de cult se află pe lista monumentelor istorice. Avem o relație foarte bună cu reprezentanții Bisericii Armene din România, lăcașul de cult din Roman fiind luat, pretutindeni, drept model de funcționare„, a precizat preotul Ionel Doru.
După 1989, Biserica Armeană din Roman a devenit, mai întîi, în 1990, paraclis pentru practică liturgică al Seminarului Sfîntul Gheorghe, iar din 1999 parohie, avîndu-i ca preoți slujitori pe preotul Ionel Doru și Maricel Onofrei. Aflată în grija Episcopiei Roman, biserica a mai primit un hram „Pogorîrea Sfîntului Duh”, sărbătoare cunoscută sub numele de Rusalii. În prezent, Parohia „Pogorîrea Sfîntului Duh” numără 1.000 de familii.
Comentarii