Ţiganii ursari din comuna Văleni vor petrece de Izvorul Tămăduirii un Paște al lor.
Ţiganii ursari din comuna Văleni sărbătoresc, vineri, 25 aprilie, „Paştele ţiganilor”. Este un obicei vechi ca, în ziua când se sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii, toţi ţiganii din satele comunei Văleni, dar şi din localităţi din judeţele Bacău şi Iaşi, să petreacă împreună.
Comunitatea a făcut pregătirile pentru marea sărbătoare. Programul zilei de vineri va începe dimineaţă, când ţiganii, cu puradei cu tot, îmbracă hainele „de bune” şi merg la biserica din localitatea Moreni, pentru a participa la Sfânta Liturghie. După slujbă, localnicii se îndreaptă spre cimitirul satului, cu coşul plin de bunătăţi, pentru a face pomenire la mormintele rudelor trecute în lumea de dincolo. După ce vor petrece câteva ore la căpătâiul celor răposaţi, ţiganii se vor aduna la căminul cultural din localitatea Moreni, unde vor întinde masa cu bunătăţile pregătite în casă şi vor începe petrecerea.
„Este un bal ţigănesc cu tradiţie în satul Moreni, la care participă peste 1.000 de persoane din localităţile judeţelor Neamţ, Bacău şi Iaşi. Întind masa, cântă şi dansează până la ziuă. De pe masă nu lipsesc produsele tradiţionale de Paşte – pasca, cozonacul şi ouăle roşii. Pentru această reuniune angajează muzicanţi din Roman şi Buhuşi, iar obiceiul ţiganilor de a arunca cu banii nu va fi trecut cu vederea nici în acest an. Am participat şi eu la câteva baluri, dar sunt atât de mulţi, că nu ai unde arunca un ac. De multe ori, balul se termină cu o încăierare, dar mediatorul, căruia ei îi ştiu de frică, îi va ţine în frâu”, a spus Ionel Stoleru, primarul comunei Văleni, locuitor al satului Moreni.
Sărbătoarea este un prilej de distracţie pentru ţiganii ursari din comuna Văleni şi de întâlnire cu rudele care au părăsit satul. Ţiganii sărbătoresc Învierea Domnului la câteva zile după populaţia majoritară, pentru că, în trecut, aceştia erau angajaţi să cânte la petrecerile organizate de români în zilele de Paşti, obligație care-i împiedica să fie alături de familiile lor.
Articole similare
Limba engleză și inteligența artificială – conectori de învățare pentru echipa Colegiului Tehnic „Danubiana” Roman într-o mobilitate Erasmus+ în Turcia
Satul de vacanță „Ținutul lui Creangă”, investiție de peste 53 de milioane de lei. Consiliul Județean Neamț a aprobat studiul de fezabilitate
Cine intineaza denumirea sfintei Sarbatori, tiganii sau autoarea articolului ? Tiganii nu pot pretinde ca e vorba de Paste, deoarece ei au fost crestinati dupa mai mult de o mie de ani de la moartea Mantuitorului, deci chestia cu „traditia” lor pica din start.Autoarea nu poate fi banuita de o asemenea nestiintza, si atunci de ce nu i se spune , simplu,”balul tiganilor de Buna Vestire” ? Asa s-ar justifica si traditia lor, apoi s-ar face cuvenita ( si cuviincioasa )distinctie intre doua manifestari complet diferite ca forma si semnificatie !! Sper sa nu cenzurati comentariul ; ar fi pacat.
Auzi daaaaa…. Buna vestire nu e pe de 25 martie? http://ro.wikipedia.org/wiki/Buna_Vestire
D-le Florin, in numele celor care se lasa corectati fara sa gandeasca, va rog nu mai comentati in jumatate de cunostinta de cauza.
Buna Vestire este , intotdeauna, cu 9 luni inaintea Nasterii Domnului ( Craciunul ), adica 25 martie . Aici e vorba de sarbatoarea numita Izvorul Tamaduirii, care are o cu totul alta semnificatie . N-am comentat in jumatate de cunostintza de cauza (?!). Bibliografie: „Istoria religiilor”-Ioan Petru Culianu, „Istoria religiilor”-Mircea Eliade . Sper ca acum „cunostintza de cauza” e intreaga…