Prima paginăNeamt

Oameni de cultură, regine și preoți, la „conducerea” școlilor

Dimensiune text

Șase unități școlare gimnaziale din zona Roman au primit nume noi. Școlile poartă numele unor personalități ale culturii și istoriei țării sau ale unor persoane reprezentative din comunitatea locală.

 

 

Unitățile de învățământ din satele Romanului au schimbat termenul de „școală generală cu clasele I-VIII” cu cel de „școală gimnazială”. Unele au atașat și numele unei personalități, pentru a individualiza unitatea școlară. Identificarea unui nume potrivit a însemnat, din partea conducerii școlilor și autorităților locale, o întoarcere în timp în istoria localității.

 

Personalități care au dat numele școlilor

 

Școala din Cotu Vameș

Școala din Cotu Vameș

Otilia Cazimir

Trei școli din zona rurală a Romanului poartă numele unor personalități marcante: școala din satul Cotu Vameș, comuna Horia, a luat numele poetei Otilia Cazimir, școala din satul Miron Costin, comuna Trifești poartă numele cronicarului Miron Costin, în timp ce peudonimul literar Carmen Sylva, al reginei Elisabeta I a României, a fost ales ca nume pentru școala din satul Horia.

Născută pe 12 februarie 1894, în satul Cotu Vameș, Alexandra Gavrilescu, cunoscută sub pseudonimul literar Otilia Cazimir, a fost cel de-al cincilea copil al învățătorului Gheorghe Gavrilescu. Și-a petrecut copilăria în satul natal, unde a început să realizeze primele creații literare pentru copii.
În 1994, școala din satul Cotu Vameș a sărbătorit 100 de ani de la nașterea poetei. Jubileul a fost ocazia de a alege ca școala să primească numele poetei„, a spus profesoara Maria Palade, directorul Școlii Cotu Vameș.

 

Scoala Horia

Scoala Horia

Elisabeta I a Romaniei

Elisabeta I a Romaniei

Școala gimnazială din satul Horia se identifică după pseudonimul literar al primei regine a României. Argumentul comunității a constat în aceea că localitatea Horia a purtat numele primei regine a României, Elisabeta I (1843 – 1916). Până la venirea comuniștilor la putere, comuna Horia s-a numit Elisabeta-Doamna.
Majestatea Sa a fost cunoscută sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, iar ca patroană a artelor a adoptat pesudonimul literar «Carmen Sylva». Regina Elisabeta și-a făcut o îndatorire din a încuraja și ajuta tinerii talentați să studieze în străinătate, prin intermediul unui program de burse, susținând tineri de prespectivă din acea vreme, între care George Enescu, Elena Văcărescu, Nicolae Văcărescu sau Vasile Alecsandri„, a spus profesoara Emilia Ciomârtan, fostul director al Școlii Horia.

 

Vechiul bust al lui Miron Costin a fost mutat în comuna Trifești

Vechiul bust al lui Miron Costin a fost mutat în comuna Trifești

Numele marelui cărturar Miron Costin (1633 – 1691) a fost luat de școala gimnazială din satul Miron Costin, comuna Trifești.
Marele cărturar Miron Costin a avut moșie în comuna Trifești. Miron Costin a fost omorât în Roman, în piața unde se țineau execuțiile publice, pe locul unde se află în prezent Hotelul Roman. În secolul al XIX-lea, marele om de cultură V.A. Urechia a strâns fonduri pentru ridicarea unei statui pe locul unde a fost omorât marele cărturar, la împlinirea, în 1891, a 200 de ani de la moartea acestuia. Cei care conduceau destinele orașului în acea vreme s-au opus ridicării acestui monument. Revenind în zilele noastre, bustul lui Miron Costin, realizat de un arhitect nemțean și expus, o vreme, la Roman, a fost mutat în comuna Trifești, de către fosta conducere a administrației locale din Roman„, a spus profesorul doctor Vasile Ursachi, fost director al Muzeului de Istorie din Roman.

 

 

 

 

Bustul preotului Gheorghe Pătrașcu din Buruienești

Bustul preotului Gheorghe Pătrașcu din Buruienești

Școala Buruienești

Școala Buruienești

Școala din satul Buruienești, comuna Doljești, poartă numele preotului Gheorghe Pătrașcu. Născut la Buruienești, la 30 septembrie 1913, Gheorghe Pătrașcu a fost profesor (1941) și director (1943) la Seminarul din Hălăucești și paroh al Parohiei Luizi-Călugăra (Bacău) în 1947. În 1949 a fost arestat, judecat și condamnat la 9 ani de temniță grea, în închisorile din Sighetu Marmației și Râmnicu-Sărat. A fost eliberat, prin decret de grațiere, în anul 1964. Între 1984 și 1985, Gheorghe Pătrașcu a fost director spiritual la Institutul Teologic din Iași. A trecut la cele veșnice zece ani mai târziu.

 

 

 

Învățământul rural, sprijinit de boierii comunelor

 

Începând din toamna anului trecut, alte două școli au căpătat nume noi. Primul învățător din Bîra a dat numele școlii din sat. „Școala din Bîra s-a înființat la 29 octombrie 1890, odată cu transferul învățătorul Antonie Mureșianu de la Tulcea în comuna Bîra. Este posibil ca școala să fi funcționat și înainte de 1890, dar în documentele găsite apare doar această dată„, a spus profesoara Mariana Tăbâltoc, directorul Școlii gimnaziale „Antonie Mureșianu” din satul Bîra.

Interesul moșierilor pentru copiii studioși este binecunoscut. Moșierul Vlad Dănulescu, din satul Pâncești, care avea în proprietate întinse suprafețe de teren și clădiri, a făcut un act de donație către Academia Română, prin care o suprafață de teren, de aproximativ 380 de hectare, din proprietatea acestuia, a trecut în proprietatea instituției. Nu oricum, ci cu clauze clare: sprijinirea învățământului local. Profitul obținut din exploatarea terenului trebuia să susțină școala și, în special, copiii buni la învățătură, dar care proveneau din familii sărace. Terenul înscris în actul de donație se cuvine a fi în proprietatea școlii, iar instituția școlară din Pâncești a primit numele celui care a dorit să sprijine comunitatea în care a trăit.

Partajează articolul
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

COMENTARII

WORDPRESS: 0