Familia Izvoranu trebuie să părăsească grajdul CAP-ului din localitate, deoarece proprietara vrea să-l vândă.
Foto: Nicoleta Izvoranu
O familie cu cinci copii din Bîra trăiește într-un grajd al fostului CAP, proprietate particulară. În urmă cu șase ani, Nicoleta Izvoranu (35 ani) a cumpărat o casă bătrânească în satul Todireni, din comuna Stănița. De față au fost doi martori. După ce moștenitorii casei au cheltuit banii, familia Izvoranu a fost alungată din casă. În grajul fostului CAP din Bîra au ajuns printr-o cunoștință.
„Clădirea fostului CAP aparține familiei Andrici. Aveau un gater. Domnul Petrică Andrici a murit și afacerea a fost înschisă. În scurtă vreme, doamna ar vrea să vândă grajdul, iar noi trebuie să ne găsim un loc unde să stăm”, a spus Nicoleta.
Sărăcia a determinat-o pe proprietara clădirii să le plătească factura la curent pentru a nu lăsa copiii să înghețe de frig.
„Încălzim cele două camere pe care ni le-a dat doamna Andrici cu calorifer electric. Dânsa ne plătește curentul electric consumat. Noi nu ne-am permite”, spune femeia. Soții Izvoranu lucrează cu ziua prin sat.
„Muncim ocazional. Vara, soțul merge la turnat betoane pe la oameni, iarna mai repară o sobă, mai face un cuptor. Oamenii sunt miloși cu noi și ne mai dau, pe lângă bani, și alimente”, spune Nicoleta.
Cel mai mare copil, de 16 ani, este la Centrul de Educație Incluzivă din Roman.
„Fata cea mare este bolnavă. Așa s-a născut. A fost internată în spital, pentru că avea hepatită. Părintele Doru, de la Biserica Armenească, m-a ajutat să-i cumpăr medicamentele de care are nevoie”, a spus femeia.
Nevoiți să părăsească grajdul din sat, familia Izvoranu a cerut ajutor și la primăria din comună.
„Ne-au spus că, dacă nu avem mutație, nu se poate face nimic pentru noi. Nu știm unde să ne ducem. Măcar pentru copii dacă s-ar găsi un adăpost”, a mai spus femeia.
Ia sa vedem acum unde sunt „bunii samariteni” cu relatii si posibilitati materiale nemarginite dobandite prin „munca”… Asta chiar e un caz peste care nu trebuie sa trecem atat de indiferenti. Oare se va apleca cineva asupra acestei familii ?
Pentru ce sa fim buni samariteni,adica unii sa munceasca,si unii sa trandaveasca si sa mai faca si o droaie de copii. Ce bine gandesti,tu cred ca tot un trantor cu mana intinsa esti.LA MUNCA NU LA INTINS MANA.
Solutia legala este de preluarea copiilor de catre stat iar parintii sa se descurce cu ajutorul social.Solutia „bunului samaritean ” ce presupune mila fata de aproapele,apartine mai mult bisericii ( si este una temporara,de moment ) ea nu razbate pana la punga bastanilor cu bani.Vede cineva o alta rezolvare a cazului?
Bine gandit, copiii la stat, adica undeva in plasament, si va asigur ca o duc mult mai bine decat in sanul familiei.Dar cum sa dai copiii, cand traiesti din alocatiile lor,mai bine spus bei din alocatii.Parintii sa mearga la munca,ca acum este sezonul la vie,la taiat la intins via,se cauta in Vrancea oameni la tot pasul, dar? cum sa mergi, daca nu -i facut mustul.