O educatoare de nota 10 revoluționează sistemul de scriere

Educatoarea romaşcană Smaranda Onofrei a luat nota 10 la titularizare. Ea consideră că grădiniţa trebuie să fie, pentru toţi cei implicaţi, locul în care se pun bazele educaţiei viitoare a copilului. Din toamnă, ea se va implica într-un studiu privind posibilitatea înlocuirii scrisului de mână cu softuri educaţionale.

Smaranda Gabriela Onofrei, educatoare la Grădiniţa cu program prelungit nr. 3, patronată de Școala „Alexandru Ioan Cuza”, s-a numărat printre cele trei performere ale concursului de titularizare recent încheiat. Ea a obţinut nota 10 la lucrarea scrisă, aceeaşi notă fiind obţinută de Ionela Dumea şi Manuela Ecaterina Rusu, care au susţinut proba scrisă la kinetoterapie.

„Ca să obţii nota 10 la un astfel de examen, ai nevoie de o abordare amplă a disciplinei, care să aibă în vedere toate aspectele activităţii desfăşurate în clasă, o foarte bună cunoaştere a materiei, din punct de vedere teoretic, alături de cunoştinţele dobândite în practică. Cred că examenul este puţin mai simplu pentru candidaţii care au mai multă experienţă. Dar, dacă eşti tânăr şi îţi place ceea ce faci, poţi să treci cu succes de probe. Din punctul meu de vedere, examenul nu a fost greu, consider că am fost avantajată de faptul că, în această vară, am avut şi examenul de definitivat, astfel că am trecut de mai multe ori prin materie. A fost un an greu, care s-a încheiat cu succes”, a spus tânăra aspirantă la o catedră.

Nota maximă nu-i asigură, însă, confortul de a alege neapărat o catedră care îi place. Pe listă se află o singură catedră titularizabilă la o grădiniţă din Roman, alta decât cea la care a lucrat până acum.

„Nu am ales, încă, între avantajele oferite de statutul de titular într-un alt colectiv sau de a rămâne la aceeaşi grădiniţă încă un an, optând pentru un post pe o perioadă determinată”, a spus Smaranda Onofrei.

Smaranda Onofrei a absolvit două facultăţi. A terminat întâi Facultatea de Marketing din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, apoi s-a înscris la Facultatea de Psihologie şi Știinţele Educaţiei, lucrând, în paralel, la grădiniţa particulară „Bunavestire” din Iaşi, patronată de Mitropolia Moldovei.

„După ce am început să lucrez cu copiii, mi-am dat seama că mă atrage foarte mult acest domeniu şi că îmi dă posibilitatea de a mă dezvolta. A fost o alegere pe care am făcut-o cu inima. Nu am ales sistemul educaţional pentru avantajele pe care le oferă. Orice tânăr care intră în sistem ştie că aspectele financiare şi posibilităţile de formare oferite sunt, încă, abia la început în România, în comparaţie cu sistemul de educaţie din alte ţări europene. Nu am dat deoparte nici cunoştinţele pe care le-am acumulat la facultatea din domeniul economic. Marketingul este un domeniu foarte larg, care se poate aplica cu succes în educaţie. Avem nevoie de strategii de promovare a educaţiei la nivel naţional, la nivel european”, a spus Smaranda Onofrei.

„Harul”, despre care se spune că este indispensabil tuturor celor care lucrează la catedră, este pentru Smaranda Onofrei o îmbinare de calităţi: răbdare, implicare, plăcerea de a lucra cu copiii şi, neapărat, capacitatea de a comunica, de a empatiza atât cu copiii, cât şi cu colegii de la locul de muncă.

Grădiniţele particulare versus grădiniţe de stat

După ce a lucrat atât într-o grădiniţă particulară, cât şi într-o grădiniţă din sistemul public, Smaranda Onofrei spune că diferenţa dintre cele două sisteme provine, în primul rând, din infrastructură.

„Grădiniţele din sistemul privat au la dispoziţie mai multe surse de finanţare decât cele din sistemul public şi acest lucru se vede la dotarea materială, în primul rând. De asemenea, grădiniţele particulare îşi permit să aibă mai puţini copii în grupă şi, ca urmare, ca educatoare ai timp să tratezi fiecare copil în mod diferit, în funcţie de abilităţile şi temperamentul fiecăruia. Abordarea didactică este aceeaşi, aceleaşi activităţi sunt organizate şi aceeaşi programă este parcursă”, spune educatoarea de nota 10.

Indiferent, însă, dacă este vorba de o grădiniţă de stat sau de una particulară, ea spune că şi-ar dori ca, pentru copii, pentru părinţi şi pentru colegele educatoare, grădiniţa să fie locul în care să poată fi puse bazele educaţiei solide viitoare, şi nu doar un loc în care copiii vin pentru că nu au cu cine rămâne acasă.

Implicată în cercetare privind utilitatea scrisului de mână

Începând din toamnă, Smaranda Onofrei va începe studiile de doctorat. Cercetarea pe care o va întreprinde face parte dintr-un proiect cu finanţare eruropeană, care urmăreşte să tragă o concluzie referitoare la impactul pe care îl poate avea înlocuirea scrisului de mână cu softuri educaţionale.

„Studiile de doctorat reprezintă pentru mine o mare provocare. În primul rând, îmi dau posibilitatea de a rămâne conectată la mediul universitar,  cu tot ce este nou în domeniul educaţional şi, de asemenea, mă antrenează într-o cercetare cu o tematică cu totul nouă. Este vorba de studierea impactului pe care l-ar putea avea folosirea unor softuri educaţionale pentru înlocuirea scrisului de mână în învăţământul primar. Studiul a fost desfăşurat deja şi s-au formulat primele concluzii în câteva ţări europene partenere în proiect, printre care Danemarca şi Franţa. Noi pornim cercetarea de pe poziţie neutră. Cercetarea are în vedere impactul asupra copiilor, asupra părinţilor, asupra tuturor celor implicaţi. Chiar dacă cercetarea pare revoluţionară, nu trebuie să uităm că acum avem în şcoală copii care s-au născut în epoca digitală, cu calculator şi cu internet în casă”, a spus Smaranda Onofrei.