Noua generație de hoți se formează sub ochii oamenilor legii

O filmare făcută în centrul Romanului arată cât de uşor poţi deveni victimă a hoţilor de buzunare. Este vorba de infractori minori, bine-cunoscuţi de autorităţi. Oficialii locali cred că legea este prea blândă. Autorităţile centrale lucrează din greu la… „strategii” şi „politici”. 

Hoţii din Roman au ajuns vedete naţionale. O înregistrare video în care apare o gaşcă de tineri ce se plimbă, aparent fără rost, în centrul oraşului, a fost trimisă la mai multe posturi naţionale de televiziune. În imagini se vede cum tinerii au un traseu bine stabilit, urmăresc cu privrea diferite persoane şi au gesturi ca sugerează fără dubii că scopul lor nu este plimbarea.

Aceleaşi imagini au fost trimise şi la Primăria municipiului Roman. Reprezentanţii instituţiei susţin că poliţiştii locali îi cunosc foarte bine pe acei minori, dar că nu le pot face nimic.

„Vă informăm că, din primele zile ale acestui an, Poliţia Locală Roman execută săptămânal planuri de acţiune aprobate de primarul municipiului, pentru asigurarea liniştii şi ordinii publice în zonele cu risc infracţional, până în prezent aplicându-se 56 de sancţiuni contravenţionale pentru cerşetorie şi fiind identificaţi 30 de minori nesupravegheţi de părinţi şi care nu îşi puteau justifica prezenţa în anumite zone. Sesizarea în cauză a fost transmisă în atenţia Poliţiei Locale Roman, care va întreprinde măsurile specifice permise de lege şi va acţiona în zonă cu poliţişti în civil şi patrule. Din păcate, faptul că aceste persoane cu un comportament suspect sunt încă minore, aspect ce nu permite tragerea lor la răspundere legală, limitează intervenţia la nivelul amendării părinţilor pentru lipsa de supraveghere a minorului şi luarea în evidenţă pentru monitorizare. Legislaţia actuală nu permite o intervenţie mai fermă din partea organelor de ordine publică sau a altor autorităţi publice, deşi atât în judeţul nostru, cât şi la nivelul ţării, au fost frecvent semnalate situaţii în care se impun măsuri mai aspre de sancţionare a făptuitorilor minori”, a afirmat Constantin Cudalb, purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Roman.

Hoţii scapă pentru că au mai puţin de 14 ani

Și poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ susţin că sunt cu mâinile „legate” de vârsta infractorilor. „Vă comunicăm faptul că, la nivelul Poliţiei municipiului Roman, persoanele prezente în înregistrare se află în atenţia poliţiştilor, fiind cercetate în mai multe cauze pentru săvârşirea infracţiunii de furt. Acestea au fost depistate în flagrant de către poliţişti sustrăgând bunuri; sunt minori cu vârste cuprinse între 9 şi 13 ani, care, conform legislaţiei în vigoare, nu răspund penal. De fiecare dată când aceştia au fost depistaţi săvârşind infracţiuni, au fost conduşi la sediul Poliţiei municipiului Roman pentru continuarea cercetărilor, însă nu s-a putut lua măsura reţinerii, din cauza faptului că au mai puţin de 14 ani. Totodată, părinţii acestor minori au fost sancţionaţi contravenţional pentru nesupravegherea minorilor şi sunt cercetaţi penal pentru rele tratamente aplicate minorilor”, a declarat subinspectorul Elena Bulgărea, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ.

Noul Cod Penal a devenit mai blând cu infractorii minori

Despre noua generaţie de hoţi, care se formează sub ochii oamenilor legii, Ziarul de Roman a scris de mai multe ori, dar, mai ales, în ultimii trei ani.

În luna martie 2014, după ce noul Cod Penal a devenit mai blând cu infractorii minori, prefectul Vlad Angheluţă a chemat la o şedinţă comună reprezentanţii mai multor instituţii: Poliţie, Direcţia pentru Protecţia Copilului şi administraţii locale. Concluzia a fost aceea că trebuie reînfiinţate centrele pentru minori, dar legea care prevede acest lucru nu are, nici după zece ani, norme de aplicare. După întrunire, Instituţia Prefectului a înaintat un memoriu către Guvernul României, pentru a semnala problemele din teritoriu şi pentru a cere publicarea normelor de aplicare pentru legea prin care se reînfiinţează centrele pentru minori. După câteva luni, a venit şi un răspuns de la autorităţile centrale, care îl asigură pe prefectul Angheluţă că problema este în atenţia ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale şi că se lucrează la elaborarea acelor norme de aplicare a legii.

În septembrie 2014, reprezentanţii Direcţiei Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie au răspuns unei solicitări de presă formulate de Ziarul de Roman, explicînd că se lucrează la „strategii” şi „politici” care să vină în sprijinul copiilor ce săvârşesc fapte penale.

„Acţiunile prevăzute în Planul operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014 – 2016 sunt: specializarea personalului implicat în investigarea cauzelor penale cu autori minori, realizarea unui cadru favorabil unei audieri optime a minorului aflat în conflict cu legea, crearea de servicii specializate pentru copilul care săvârşeşte fapte penale şi care nu răspunde penal, dezvoltarea componentei de asistenţă psiho-socială pentru copiii din penitenciare şi centrele pentru minor, instituirea unui mecanism accesibil copiilor privaţi de libertate, pentru a putea depune plângeri legate de tortură şi alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante”, se arată în răspunsul Direcţiei Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

Între timp, situaţia nu s-a schimbat decât în sensul în care aceşti tineri trimişi „la produs” au devenit tot mai activi şi mai agresivi, iar cetăţenii tot mai îngroziţi că pot fi atacați de hoţii minori pe care nu-i poate controla nimeni.