Conferinţele despre impactul represiunii comuniste s-au referit la calvarul şi surghiunul prin care au trecut românii în închisorile comuniste.
Sala de conferinţe a Hotelului Roman a găzduit miercuri, 25 februarie, manifestarea culturală intitulată „Categorii profesionale predilecte în vânătoarea comunistă”, un eveniment din seria „Martiri şi mărturisitori ai neamului românesc (1948 – 1989)”. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Culturală „Petru Tocănel”, din cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan (ITRCF) din Roman, în colaborare cu Asociaţia „Mitropolit Visarion Puiu”, Societatea Culturală „Clepsidra”, Liceul Romano-Catolic „Sfântul Francisc de Assisi” şi Colegiul Naţional „Roman-Vodă”.
În cadrul evenimentului au susţinut comunicări profesorul de istorie Mihai Lostun, cadru didactic la Colegiul Naţional de Informatică din Piatra Neamţ, şi profesorul Dan Bliderişanu. La eveniment au participat părintele doctor Eugen Răchiteanu, preşedintele Academiei „Petru Tocănel”, preot conferenţiar universitar doctor Damian Gheorghe Pătraşcu, rectorul Institutului Teologic Romano- Catolic Franciscan din Roman, preot doctor Florin Aurel Țuscanu, preşedintele Asociaţiei „Mitropolit Visarion Puiu”, preotul Cornel Paiu, preşedintele Societăţii Culturale „Clepsidra”, doctorul Emanuel Nazaretian, preşedintele Comunităţii Armene din Roman, oameni de cultură, profesori, preoţi, elevi, dar şi romaşcani interesaţi de tema dezbătută.
„Sute de mii de români au fost condamnaţi de comunişti, încarceraţi sau ucişi, iar familiile lor hărţuite. Abuzurile nu au cunoscut limite. Intelectuali de marcă ai ţării au fost daţi afară din facultăţi şi trimişi pe posturi umilitoare de muncitori necalificaţi. Preoţii au fost lichidaţi sau deportaţi în lagăre de concentrare. Profesori, medici sau simpli ţărani suspectaţi de incorectitudine politică s-au trezit peste noapte arestaţi, supuşi torturilor şi trimişi în închisoare. Sub presiunile internaţionale, pe 16 iunie 1964, temniţele comuniste îşi deschideau porţile. Vinovaţi de uneltire contra ordinii sociale, foştii deţinuţi politici au suferit şi după marea eliberare din 1964, fiind urmăriţi şi ameninţaţi”, a precizat părintele Maximilian Pal, cadru didactic universitar, decanul Facultăţii de Teologie Pastorală din cadrul ITRCF.

Profesor doctor Mihai Lostun a vorbit în faţa auditoriului despre impactul terorii şi represiunii comuniste asupra societăţii româneşti.
„Un popor fără memorie riscă să devină un număr de cetăţeni. În România postbelică, teroarea nu a făcut altceva decât să copieze tiparele din Uniunea Sovietică. Pe baza criteriului vârstei, de exemplu, aproape 70.000 de cetăţeni români de etnie germană au fost arestaţi şi deportaţi în 1944, pentru «reconstrucţia economică a Uniunii Sovietice». În 1951, în noaptea de Rusalii, aproximativ 43.000 de oameni din zona Banatului au fost ridicaţi cu ce aveau pe ei şi deportaţi în Bărăgan. Pentru a fi arestat în perioada comunistă nu trebuia să fi săvârşit vreo infracţiune, trebuiau doar fabricate învinuirile. Au fost inventariate aproape 320 de mari centre de exterminare, închisori, lagăre, colonii şi şantiere de muncă forţată, locuri în care s-au descoperit gropi comune. Din judeţul Neamţ sunt menţionate două gropi comune. Una dintre acestea este aproape de Dobreni (Piatra Neamţ), pe Dealul Balaurului, iar cea de-a doua în Dealul Mărului. După 1990, aceste gropi au fost descoperite, foarte probabil acele persoane fiind executate de securişti şi aruncate în gropi comune. La Sighet, spun supravieţuitorii, trei lucruri erau groaznice: foamea, frigul şi izolarea. Iată ce spune poetul Demostene Andronescu, într-un studiu: «Faptul că în închisoarea de la Aiud, dar şi în cea de la Piteşti, cei ajunşi într-un moment limită s-au comportat omeneşte, adică s-au îndoit, s-au lepădat, au renegat, acest lucru nu îi dezonorează pe ei, ci pe cei care i-au adus, prin torturi fizice şi sufleteşti, în această situaţie. Neputând fi sfinţi, am fost cu toţii, până la capăt, oameni. Fiecare cu neputinţele şi cu limitele lui, cu tragedia, îndoielile şi cu înfrângerile lui»”, a spus profesorul Mihai Lostun.
Despre calvarul unor adolescenţi din perioada comunistă a vorbit profesorul Dan Bliderişanu, aducând în lumină personalităţile lor puternice şi curajul acestora.










Ar trebui să se studieze în școli mai multe despre ce dezastu a fost comunismul pentru România.