Cristian Andriesei
Cu ceva ani în urmă, aveam o discuție pe Linkedin cu un român plecat în Canada. Dincolo că mă invita în Canada să lucrez la firma în care era implicat, îmi amintesc și acum o formulare chiar interesantă pe care o folosise la acel moment: un „aspirator de destine“. Nu e tocmai genul de formulare care să atragă oameni și, de atunci, mi-a rămas în memorie această problemă a migrației. Este migrația benefică? Dacă da, mai mult pentru cine, beneficiar ori angajator?
Migrația înseamnă nu numai un exod al forței de muncă, ci și unul al talentelor. Și tocmai pe acest fond nu am văzut să existe în spațiul mioritic o discuție transparentă și directă cu privire la problema migrației – și nici atât strategii de gestionare a acesteia.
Migrația înseamnă în primul rând depopulare. Este cauza pentru care avem sate, comune, dar și orașe depopulate, ca un fel de Detroit pentru România. Adevărul este că și eu am fost parte a acestei migrației. Atunci când alegem să facem o facultate într-un centru universitar, ceea ce rămâne în urmă este un imens gol. Ca exemplu, am ales să fac facultatea în Iași, iar de când am intrat la facultate nu am mai părăsit orașul. Asta spre deosebire de câțiva colegi care au ales să se întoarcă. Dar, la fel de bine, am foști colegi care au ales să plece în Vest. Așa se face că am foști colegi mutați cu totul în Spania și Franța. Nu-i condamn, dar inteligent ar fi să înțelegem mai bine resorturile migrației.
În ce mă privește, ce înseamnă așa ceva pe termen lung? Înseamnă bani care intră în economia locală a Iașului, deci un minus la economia Romanului, de unde provin. Banii se mută, la propriu, dintr-un oraș în altul. Pe de o parte, avem cheltuieli de întreținere cu facultatea, pe de alta avem credite pe care tinerii le fac atunci când aleg să-și facă credite pentru mașină și / sau apartament, atunci când aleg să locuiască în continuare. De imobiliare și închirierea de apartamente nici nu mai zic, aduc chiar bani buni la buget. De aici se întrevede importanța atragerii de tineri mai ales pentru economia locală a centrelor universitare. Pandemia Covid a forțat pentru prima dată oficialii să spună adevărul. La vremea respectivă, o făcuseră oficialii Clujului, care au recunoscut că această pandemie și restricție a circulației, plus izolare, au condus la un minus de milioane bune de euro la economia locală. Aceste milioane însemnau, de fapt, studenții care nu mai veneau la facultate!
Desigur că, dincolo de cifre și partea financiară, există un aspect al natalității. Cei care migrează își întemeiază familii, deci putem vorbi de o împrospătare a natalități și, poate, chiar a fondului genetic. Orașele mari câștigă, orașele mici – care, culmea, contribuie cu resurse la acest proces – pierd. Pare a fi un dezechilibru și, în consecință, un proces nesustenabil pe termen lung. Realistic și natural este să ne susținem comunitățile din care am plecat. Poate că specialiștii în domeniu vor identifica și alte soluții.
Autor, lector universitar în cadrul Facultății de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ETTI), Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi (TUIASI)
Comentarii