„Mi-a plăcut întotdeauna «să leg» oamenii”

Georgeta Diaconu, alături de elevii trupei de teatru de la Şcoala Cordun

Profesoara Georgeta Diaconu a primit Trofeul „Domnul Trandafir” la Sărbătoarea şcolii nemţene.

La Sărbătoarea şcolii nemţene ce a avut loc la sfârşitul anului trecut au primit recunoaştere din partea comunităţii şi acei dascăli, nu puţini la număr, care nu apar niciodată pe lista premianţilor la olimpiadele şcolare, care nu au funcţii de conducere, care nu iau decizii care să schimbe soarta şcolii sau care au predat toată viaţa într-un sat izolat de lume, dar care şi-au pus amprenta asupra formării a generaţii şi generaţii de elevi. Nominalizările pentru această secţiune, fericit intitulată „Domnul Trandafir”, s-au făcut mai mult cu inima şi cu sufletul, pentru că dragostea pentru elev şi dăruirea nu se consemnează în adeverinţe şi nu sunt cuantificate în puncte şi în dosare. Sunt certificate, însă, de dragostea cu care elevii lor se întorc mereu la şcoală, pentru a-şi împărtăşi bucuriile şi necazurile cu „Doamna”.

Georgeta Diaconu este de 35 de ani profesoară de limba română şi de 22 de ani în Școala din Cordun. Ani în care a lucrat cu plăcere la catedră, în care i-a învăţat pe copii să descopere frumuseţea lecturii, a teatrului şi în care a organizat nenumărate activităţi, numite oficial „extraşcolare”, dar fără de care profesoara Georgeta Diaconu este de părere că educaţia pe care o primesc elevii la şcoală ar fi „şchioapă”. Toţi copiii din şcoală ştiu că din biroul directoarei nu pleacă fără o bomboană, chiar şi atunci când au fost chemaţi pentru o boacănă. Aşa cum şi colegii de cancelarie s-au învăţat să primească din partea directoarei, pe lângă teancuri de dosare care trebuie lucrate şi tot felul de surprize, de la „diplome de copii cuminţi” – pentru că „e bine ca şi oamenii mari să-şi păstreze sufletele de copii” -, la tot felul de alte mici bucurii care fac mai frumoasă viaţa într-un colectiv.

„Mie mi-a plăcut întotdeauna ce-am făcut. Nu mi-aş fi imaginat niciodată cum aş fi putut face altă meserie. Nu cred că am făcut ceva special, doar mi-am făcut cu pasiune meseria. Și, dincolo de meseria mea, mi-a plăcut întotdeauna să unesc oamenii, să construiesc colective. Trăim într-o lume zbuciumată şi am încercat ca măcar noi, în colectivul nostru mic, să ne facem lumea mai frumoasă. Eu sunt de părere că, dacă preţuieşti şi apreciezi un om, trebuie să-i spui acest lucru”, a spus profesoara Georgeta Diaconu.

Alături de fosta învăţătoare Trifinia Gânju

Tocmai de aceea, „Doamna Trandafir” şi-a invitat la şcoală fosta învăţătoare, pe Trifinia Gânju, pentru a o sărbători şi pentru a-i spune că îi este recunoscătoare.

„I-am făcut o surpriză de Moş Nicolae, împreună cu o colegă, profesoara Carmen Sandu, deasemeni fostă elevă a doamnei Gânju, am pregătit un scurt moment pentru a-i arăta recunoştinţa noastră. Am făcut o paralelă între anul 1962, când eram elevă în clasa I, şi anul 2013, când mi-aş dori să fiu din nou acel copil care scria «Ana are mere» în clasa doamnei învăţătoare Trifinia Gânju”, a spus profesoara Georgeta Diaconu.