Medic în satul de care au fugit toţi doctorii

Medicii de la ţară fac naveta pentru a ţine în frâu sănătatea localnicilor, fără dotare în cabinete. Doctorii tineri sunt pe cale să plece în străinătate pentru a se putea dezvolta profesional. De şase ani, comunitatea de ţigani din Izvoare se află în grija unui medic pentru care fiecare zi este o provocare.

Medicina la ţară a fost, este şi va rămâne o aventură pentru mulţi dintre doctori. Adesea, aceştia fac istorie în satele în care ajung pentru a pune în practică ceea ce au studiat pe băncile facultăţii. Munca lor se desfășoară în localităţi rupte de civilizaţie, acolo unde oameni fără de speranţă îşi amintesc că au un doctor în sat doar în ceasul al 12-lea. Unii dintre medici, puţini la număr, rezistă eroic, ba, chiar, rămân pe baricade, de parcă ar fi oameni ai locului. Cei mai mulţi, însă, în special cei tineri, veniţi cu gândul să ajute, pentru că „şi în sate oamenii au nevoie de doctori”, sunt înfrânţi după câţiva ani de luptă cu un sistem bolnav, care nu-i sprijină pe cât ar trebui. Fie că vorbim de dotare sau de resurse umane, medicina la ţară trage să moară odată cu satele şi nimeni nu pare îngrijorat şi dornic să-i acorde primul ajutor.

„Oamenii nu se îmbolnăvesc cu programare”

Comunele Bîra şi Boghicea împart doi medici: Valerica Butelcă şi Filip Panait. Când Boghicea, Slobozia, Nistria şi Căuşeni s-au desprins din comuna Bîra, în anul 2008, cei doi medici nu au renunţat să trateze „vecinii”, nu doar din considerente financiare, ci şi umane.

Patru zile pe săptămână, medicii vin să ”oblojească” suferinţele localnicilor. Lunea şi miercurea vine doctoriţa Butelcă, iar marţea şi joia, doctorul Filip. Numai că oamenii nu se îmbolnăvesc cu programare. O ştiu şi cei doi medici, dar şi autorităţile locale de la Boghicea, care încearcă să-i ţină pe oamenii în halate albe aproape de localnici.

„Au concesionat spaţiul pe o sumă mică, nu plătesc întreţinerea spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea şi le asigurăm lemne”, spune profesorul Eugen Mihai, primarul comunei Boghicea.

Soluţia provizorie găsită de autorităţile locale, până la amenajarea unui dispensar uman, a fost căminul cultural din Boghicea. Activităţile culturale mai pot aştepta, dar cu viaţa oamenilor nu-i de glumit. Construirea unui cabinet medical a fost visul localnicilor încă de la înfiinţarea comunei. Până să-şi vadă visul cu ochii, pentru mulţi localnici va fi prea târziu. Nimeni nu ştie când va fi gata reabilitarea fostei brutării, pe care autorităţile locale vor să o transforme în dispensar uman. „Totul depinde de bani”, este explicaţia standard pe care primarii o dau atunci când nu pot oferi un răspuns exact.

„Acest dispensar va putea oferi condiţii pentru ca un medic să fie 24 de ore din 24 lângă localnici”, spune primarul.

Medicină cu căruţa și calul

Dacă în comuna Boghicea dispensarul uman este în construcţie, în comuna Bozieni, autorităţile locale au rezolvat de câţiva ani această problemă. Primul pas l-au făcut când au executat lucrări de modernizare la dispensarul uman din comună. Au introdus apa curentă în dispensar, au instalat un hidrofor cu fosă septică de decantare şi au făcut reparaţii interioare şi exterioare la clădire.

De mai bine de 15 ani, medicul Mihaela Eugenia Baghiu se ocupă de sănătatea localnicilor din comuna Bozieni. Însă autorităţile locale mai vor un medic. Au fost, chiar, pe punctul de a convinge un medic tânăr să vină în comună, dar ”l-au scăpat”.

„La începutul anului, vorbisem cu fata artistului popular Gigi Moroşanu, originar din Băneasa, să profeseze în comună. La scurtă vreme, am aflat că a găsit o oportunitate şi a plecat ca rezident în Germania”, a spus Doinel Grumezescu, primarul comunei Bozieni.

Doctoriţa Baghiu locuieşte singură. Soţul doctoriţei a murit, iar fiica a plecat în Canada, pentru că a dorit să facă medicină într-o ţară în care poate „creşte” profesional. Să faci medicină într-o zonă aflată la mare depărtare de oraş, cum este cazul medicului Baghiu, înseamnă să te adaptezi locului.

„S-a integrat foarte bine în comunitate, deşi vine de la kilometrul zero al oraşului. Localnicii stau fără grijă, pentru că ştiu că au medicul aproape. Când nu merge cu maşina la bolnavi, ia căruţa cu calul şi merge să-i salveze”, spune primarul.

„Pe un pat stă toată familia”

Oana Mărdărescu este unul dintre medicii pe care România îi va pierde în scurtă vreme. De şase ani, medicul are grijă de sănătatea ţiganilor din Izvoare, comuna Bahna. Are 38 de ani şi este romaşcană. Este căsătorită, trăieşte la Iaşi şi are un copil mic, sub doi ani. În fiecare zi, medicul face naveta în satul Izvoare, pentru a schimba ceva în atitudinea unei etnii care se dă cu greu la brazdă. Are în grijă puţin peste 1.000 de localnici şi face, pe lângă consultaţie, şi educaţie sanitară. Mulţi ani, satul Izvoare a fost ocolit de medici, din cauza ţiganilor. Medicul Oana Mărdărescu a spus: «De ce nu?».

Și-a testat limitele umane şi dragostea pentru meserie într-un sat ocolit mulţi ani de medici şi într-un dispensar uman din fosta Casă a Specialistului, la care dotarea este de râsu’-plânsu’.

„Îmi este greu să spun că am satisfacţii, dar m-am obişnuit, sunt optimistă. Localnicii refuză să-mi urmeze sfaturile. Dacă nu le dau medicamente când vor ei, nu mai sunt respectuoşi. În acest an, mi-au spart cabinetul. Am găsit instantul de apă spart. Am noroc că asistenta mea îi cunoaşte pe oameni şi mă ajută. Cea mai mare problemă o reprezintă fetele şi femeile. Nu folosesc contraceptive, trăiesc la voia întâmplării şi în condiţii proaste. Practic, pe un pat stă toată familia. Am dus hăinuţe de la copilul meu pentru copii, pentru că nu au cu ce-i îmbrăca. Este o adevărată aventură, dar vreau să-mi fac meseria”, a spus medicul Oana Mărdărescu.

Medicul nu exclude posibilitatea de a părăsi România.

„M-am întâlnit cu colegi de-ai mei, medici, care au făcut acest pas de câţiva ani. Am avut o tentativă de a pleca, dar copilul mi-a schimbat planurile. Îmi doresc să plec, pentru că vreau să lucrez la alt nivel şi în alte condiţii”, a spus medicul Oana Mărdărescu. Până când va sosi acest moment, medicul va continua să facă zilnic naveta de la Iaşi în satul Izvoare, dus-întors, pentru a face medicină, deoarece și acei oameni au nevoie de doctor.