Cu o valoare a fondurilor atrase de Consiliul Județean de aproape 58 de milioane de euro, Neamțul se clasează pe locul al cincilea pe țară. Cu fonduri atrase de peste 3 milioane de euro, DGASPC Neamț este pe primul loc din țară la capitolul pentru proiecte de infrastructură socială. Județul Neamț este pe primul loc și la implementarea sistemelor informatice în instituțiile publice.
Săptămîna aceasta, Institutul pentru Politici Publice (IPP) București a publicat o analiză privind capacitatea și implicarea administrației publice locale în absorbția durabilă a banilor europeni pentru dezvoltarea comunităților din România, pentru perioada 2008 – 2011. Conform acestui raport, județul Neamț se află în topul județelor ale căror consilii județene au accesat cei mai mulți bani. Există axe pe care sîntem fruntași, dar și axe pe care nu am reușit să accesăm nici un proiect.
Valoarea totală a fondurilor accesate de Consiliul Județean Neamț este de 244.729.414 lei, adică 57.992.752 euro, județul Neamț fiind clasat pe locul cinci, după Suceava, Sălaj, Ilfov și Timiș. În ceea ce privește clasamentul accesării de fonduri structurale la nivelul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC) pentru proiecte de infrastructură socială, DGASPC Neamț este pe primul loc din țară, cu 13.253.438,82 lei, adică 3.140.625 euro atrași. Județul Neamț este pe primul loc și la implementarea sistemelor informatice în instituțiile publice. Valoarea totală a proiectelor atrase este de 12.056.259 lei.
În ceea ce privește Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), doar 1,42% din totalul proiectelor contractate pînă la 31 decembrie 2011 au fost cîștigate de autoritățile locale. Cei mai mulți bani au fost cîștigați de autoritățile locale – consilii județene și primării – pentru a crește participarea grupurilor vulnerabile (persoane de etnie romă, persoane cu dizabilități etc.) pe piața muncii, respectiv pentru instruirea și calificarea profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc muncă. La această categorie, județul Neamț nu a reușit să cîșitge nici un proiect. La fel stă situația și în ceea ce privește Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, județul Neamț fiind unul dintre cele trei județe din toată țara care nu au accesat niciun proiect pe această ramură.
Lucrurile se schimbă cînd vine vorba de Programul Operațional Sectorial Mediu (POSM). Prin POSM, autoritățile administrației publice locale Neamț au accesat fonduri în valoare de 4.994.152 lei, situîndu-se pe locul doi în țară. Cei mai mulți bani din POS Mediu au fost investiți de către autoritățile locale în dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor la nivelul fiecărui județ din România, respectiv în reabilitarea și restructurarea sistemelor centralizate de termoficare. Pentru că aceste priorități se regăseau în aproape toate județele țării, acest program nu a reprezentat o competiție de proiecte, cît, mai degrabă, o datorie a fiecărei autorități responsabile de a depune un proiect în acest sens.
Referitor la Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, dintr-un total de 2.242 de proiecte contractate pînă în prezent prin POS CCE29, numai 36 sînt implementate de către autorități ale administrației publice locale. Cele mai multe proiecte ale autorităților locale vizează eficientizarea și utilizarea la scară tot mai largă a serviciilor electronice moderne. Cele mai mari proiecte, ca valoare a fondurilor UE, sînt însă cele privind valorificarea resurselor regenerabile de energie. Aici este menționat și proiectul microhidrocentralei de pe rîul Moldova, accesat de Primăria municipiului Roman. Valoarea de 17.337.689,6 lei face ca acest proiect să fie printre primele trei cele mai mari proiecte din țară.
Reprezentanții IPP București atrag atenția că „proiectele cîștigate de administrația locală au reflectat mai degrabă gradul de interes local punctual sau capacitatea unor firme de consultanță de a convinge structurile administrației locale să depună proiecte, decît o strategie coerentă de dezvoltare a unor proiecte de anvergură. O altă problemă majoră care a marcat în acest prim exercițiu financiar absorbția de fonduri la nivelul autorităților locale a fost lipsa de coerență în stabilirea obiectivelor prioritare de finanțare între diferitele programe operaționale, cu suprapuneri sau, dimpotrivă, cu domenii întregi rămase nefinanțate, deși nevoia era una evidentă, cum ar fi în infrastructura de sănătate”.
Comentarii