Suntem, pe mai departe, în marele Laborator, ce studiază realitatea fizică a Terrei, al lăcaşului complex al Omenirii în care a mai fost scos din priza vieţii un circuit neuronic de excepţie: profesoara Lucia Ursu. Un „circuit” ce şi-a dus până la capăt, cu responsabilitate şi cu rodnicie, întreaga-i şi imensa sa capacitate, nemăsurabilă în waţi sau biţi.
Seniora Catedrei de Fizică de la „Roman-Vodă” a părăsit un spaţiu muşatin şi s-a transfigurat în cel divin.
Maestra întru cele prea reale şi astrale a trecut într-un alt Spaţiu, în care „E” al lui Einstein a devenit o altă asimptotă, la un acelaşi Infinit.
Lucia Ursu, pentru care „Pendulul lui Foucault” a oscilat mai mult de nouă decenii. O clepsidră bogată în nisip şi omenie.
La vremea când Berlinul încă nu căzuse, tânăra fiziciană Lucia debutează la o catedră solitară, în şcoli la care laboratoarele erau „dezagregate”, de o altă „fizică”, acum absurdă, cea a războiului. Dar profesoara noastră scânteiază pe mai departe, asemeni unei „maşini electrostatice Wimshurst” în continuă funcţionare, răspândind galaxii de informaţii şi formând generaţii numeroase de fizicieni.
Zi de zi, competentă, autoritară, o mamă severă şi o profesoară de altitudine contemporană. Ar fi condus de minune un echipaj cosmic şi o navă selenară, devenind, astfel, alături de Prunariu, o Tereşkova a noastră. Dar a fost dat să fie dascăl la viitori cunoscători de ceruri şi pământ, de legile de bronz ale unui „a fi” real.
„Pereat mundus, fiat lex phisica”.
Generaţii de romanvodişti şi-au binecuvântat destinul de a fi fost elevii Marei noastre Doamne. O Doamnă de excepţie, ce n-a putut fi, totuși, o excepție de la ecuaţia monovalentă a vieţii,
A coborât în aste zile în adâncimi, spre „zero absolut”, cu-aceleaşi legiuiri materiale ca pe Terra, dar fără cataloage şi elevi.
Maestra Lucia şi Ursu…
Să ne-amintim de Ea, cea de la Infinit, noi, cei rămaşi încă aici, în umbra unui Spaţiu, lipsit, acum, de decibeli şi gravitoni…
Articol scris de Gheorghe A.M. CIOBANU





ma bucur mult cind primesc vesti din roman-de unde sint originara