Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București – Serviciul de Combatere a Finanțării Terorismului și Spălării Banilor, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Structura Centrală, au desfășurat miercuri dimineață, 30 octombrie, 35 de percheziții domiciliare, în București și în județele Ilfov, Călărași, Ialomița, Teleorman și Prahova. În acțiuni au fost angrenați și polițiști specializați în combaterea criminalității organizate din mai multe județe, între care și județul Neamț, precum și jandarmi.
Conform Poliției Române, acțiunea a vizat o grupare infracțională ai cărei membri sunt bănuiți de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații și uz de fals. Din investigații a reieșit că cei nouă membri ai grupării ar fi accesat credite de la bănci cu documente false. În fapt, începând cu anul 2018, aceștia ar facilitat obținerea, în mod fraudulos, de produse de creditare de către persoane fizice care nu aveau loc de munca și nu realizau venituri. Astfel, a fost cauzat un prejudiciu mai multor instituții de creditare, în valoare de peste 3.740.000 de lei. În urma perchezițiilor de miercuri, au fost ridicate înscrisuri, medii de stocare și telefoane mobile.
„Au fost puse în executare mandate de aducere, emise pe numele unor persoane domiciliate în București sau în județele Ilfov, Prahova, Argeș, Mureș, Neamț, Constanța, Dâmbovița, Giurgiu și Ialomița. În urma audierilor și a probatoriului administrat în cauză, trei persoane au fost reținute, iar pentru alte nouă s-a dispus măsura controlului judiciar”, precizează comunicatul Poliției Române.
Cum funcționa rețeaua
Conform DIICOT, în perioada iulie 2018 – august 2019, membrii grupului au facilitat obținerea, în mod fraudulos, de produse de creditare (credite de nevoi personale, credite ipotecare, carduri de credit, leasinguri auto etc.), de către persoane fizice care nu aveau loc de muncă și care nu realizau venituri.
Astfel, respectivele persoane fizice, au solicitat acordarea de împrumuturi/credite, pretinzând, în mod mincinos, că sunt angajate și obțin venituri salariale necesare pentru a achita ratele aferente împrumuturilor contractate.
În fapt, aceste persoane, fie nu erau angajate deloc, fie aveau contracte individuale de muncă active, însă veniturile salariale lunare realizate nu le permiteau obținerea facilităților de creditare solicitate. Prezentând o situație nereală privind veniturile realizate, solicitanții creditelor deveneau clienți eligibili pentru obținerea împrumuturilor.
Majoritatea persoanelor care au depus cereri de creditare (titularii contractelor de credit) aveau același profil social, persoane cu studii medii și cu situație materială precară, unele dintre acestea fiind cunoscute cu antecedente penale.
Membrii grupului infracțional au facilitat obținerea frauduloasă a produselor de creditare, în schimbul primirii unui „comision” variabil în funcție de valoarea creditului obținut de client, activitatea acestora materializându-se în acte de complicitate anterioară ori concomitentă.
Unul dintre acestea presupunea angajarea fictivă și retroactivă a acestor persoane în cadrul mai multor societăți comerciale controlate de grupul infracțional. Astfel, începând cu luna ianuarie 2018, membrii grupului au preluat, prin persoane interpuse, aflate în anturajul infracțional al acestora, o serie de societăți comerciale, care derulau o activitate comercială aparent legală. Ulterior preluării, aceste societăți nu au mai derulat nicio activitate comercială, fiind destinate exclusiv angajării fictive a persoanelor care au solicitat produsele de creditare.
Angajarea fictivă s-a realizat prin depunerea on-line a unor declarații fiscale (D 112 – Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate), în cuprinsul cărora s-a specificat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că persoanele fizice care au solicitat acordarea produselor de creditare sunt angajate de mai mult timp în cadrul acestor societăți (perioade cuprinse între 6 luni și un an), obținând venituri lunare considerabile.
Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru solicitanții împrumuturilor, astfel încât aceștia să îndeplinească condiţiile de eligibilitate impuse de instituțiile de creditare din punct de vedere al veniturilor realizate. Astfel, deși solicitanții creditelor nu au fost niciodată angajați la societățile comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat, în urma depunerii declarațiilor, aceștia au dobândit în mod fictiv și retroactiv această calitate.
De regulă, declarațiile 112 au fost depuse cu câteva zile înainte de solicitarea produselor de creditare. În acest fel, reprezentanții băncilor și ai IFN-urilor au fost induși în eroare, aceștia constatând, în momentul interogării bazei de date ANAF, faptul că solicitanții creditelor figurau angajați la societățile indicate în cererile de creditare.
O altă procedură presupunea consilierea persoanelor dispuse să solicite acordarea de împrumuturi cu privire la unitățile bancare sau IFN-urile la care trebuie să înregistreze cererile de creditare. Astfel, având în vedere că au „activat” mult timp pe linia fraudării instituțiilor de credit, membrii grupului infracțional aveau cunoştinţele necesare privind condițiile de eligibilitate pentru acordarea împrumuturilor impuse de băncile și IFN-urile ce funcționează pe piața românească. În aceste condiții, aceștia i-au îndrumat pe clienți să înregistreze cererile la unitățile de creditare care au prevăzut condiții mai puțin restrictive de acordare a facilităților de credit.
De asemenea, au fost întocmirea în fals de contracte individuale de muncă, adeverințe de venit, rapoarte per salariat etc. și remiterea acestor înscrisuri solicitanților produselor de creditare. De regulă, veniturile lunare realizate de persoanele care au solicitat acordarea împrumuturilor erau verificate de funcționarii instituțiilor de creditare prin interogarea bazei de date puse la dispoziție de ANAF. Au existat însă unități bancare și instituții financiare nebancare care le-au cerut clienților să prezinte documente de venit, situație în care membrii grupului infracțional au falsificat aceste înscrisuri, punându-le ulterior la dispoziția solicitanților de credite pentru a face dovada calității de salariat și a veniturilor realizate.
În unele cazuri, activitatea rețelei presupunea deplasarea la sediile unităților bancare/IFN-urilor împreună cu solicitanții împrumuturilor pentru a înregistra cererile de creditare. Unii dintre membrii grupului infracțional au avut rolul de a însoți clienții la sediile instituțiilor de creditare pentru a înlesni procesul de înregistrare a cererilor și pentru a se asigura că solicitanții creditelor le vor remite partea convenită din sumele de bani obținute.
Activitatea presupunea și confirmarea telefonică a calității de angajat și veniturilor realizate de persoanele care au solicitat produse de creditare. În situația în care condițiile interne ale băncilor/IFN-urilor au impus verificarea telefonică a datelor înscrise în cererile de acordare a finanțărilor, ofițerii de credite au apelat numerele de telefon indicate în aceste cereri ca aparținând pretinșilor angajatori.
În fapt, numerele de telefon menționate în cererile de creditare ori în documentele de venit depuse de solicitanți aparțineau membrilor grupului infracțional, astfel încât, odată apelați, aceștia au confirmat calitatea de angajat a fiecărui client în parte și veniturile realizate de acesta.
Valoarea totală a prejudiciului cauzat instituțiilor de creditare de către persoanele angajate fictiv în cadrul societăților comerciale controlate de grupul infracțional organizat se ridică la suma de 3.740.817 lei, mai precizează comunicatul DIICOT.
Comentarii