[GALERIE FOTO] Lecţii de solidaritate pentru romaşcani, de Ziua României

Sâmbătă dimineaţă, începând cu ora 10, sute de romaşcani au participat, în centrul municipiului, la manifestările dedicate Zilei Naţionale a României.

Oficialităţi locale sau judeţene, oameni politici sau candidaţi la alegerile din 9 decembrie, romaşcani bogaţi sau săraci lipiţi pământului au fost uniţi, pentru o oră, cu ocazia zilei de 1 Decembrie. După un ceremonial religios de aducere aminte a eroilor care s-au jertfit pentru ca România să aibă un viitor mai bun, PS Ioachim Băcăuanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului (foto dreapta), a lansat către romaşcani invitaţia de a lupta pentru apărarea identităţii naţionale.

„Timp de atâtea veacuri, din cauza vitregiei timpurilor, nu a existat o unitate politică a românilor de pretutindeni, aşezaţi de Dumnezeu pe plaiul mioritic. În schimb, am fost uniţi în cultură şi credinţă. Pentru miile de credincioşi, Carpaţii nu au fost un hotar sau o limită, ci mai degrabă o poartă prin care au trecut dintr-o parte în alta, aducând cu ei acelaşi grai şi simţământ românesc. Pentru noi, această zi nu trebuie să rămână doar una comemorativă, de pomenire a corifeilor ce au înfăptuit Marea Unire, ci trebuie să fie şi o zi de angajament solemn în faţa lui Dumnezeu şi a conştiinţei strămoşilor noştri, acela de a lupta în continuare pentru apărarea identităţii naţionale a poporului nostru. Ziua aceasta trebuie să rămână o zi de aducere aminte, trăită de toţi românii„, a spus PS Ioachim Băcăuanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

Senatorul Ioan Chelaru (foto stânga) şi-a manifestat dorinţa ca romaşcanii să nu îşi mai părăsească ţara, ci să o transforme într-un cămin unde să-şi poată creşte copiii în siguranţă, fără frica zilei de mâine, aşa cum şi-au dorit strămoşii lor.
„Când spun «1 Decembrie» spun «România», spun unire în fapte, în cuget, la bine şi la greu, atunci, acum şi întotdeauna. Visul unor generaţii a fost realizat la 1 decembrie 1918, iar acestei zile trebuie să i se dea însemnătatea ei adevărată. România nu este doar un teritoriu cu graniţe, cu munţi şi râuri, câmpii şi mare, nu este doar un loc din care să ne dorim cu disperare să plecăm. România e casa noastră, căminul pe care înaintaşii ni l-au lăsat ca moştenire să îl ocrotim. E ziua noastră şi trebuie să privim cu mândrie către simbolurile naţionale, să ne preţuim drapelul, stema şi imnul ţării, să ne iubim valorile, indiferent de domeniul din care provin. Eu am certitudinea că suntem buni, harnici, inteligenţi şi frumoşi la suflet. Am certitudinea că România e locul în care ne putem creşte copiii şi nepoţii fără frică, falnici precum eroii din poveştile bunicilor. Împreună putem crea aici un loc mai bun pentru cei care ne vor numi «înaintaşi». Astăzi, în zi de sărbătoare, să le mulţumim străbunilor pentru sacrificiul lor şi să le promitem că vom respecta cu sfinţenie toate lucrurile în care ei credeau: locul României pe harta lumii, drepturile şi libertăţile fundamentale ale românilor, onoarea, vitejia şi ospitalitatea legendară a acestui popor. Romanul poartă pecetea de aur a tradiţiei culturale şi a actului patriotic. Puţine oraşe au dat ţării eroi şi personalităţi de renumele şi recunoaşterea celor care s-au născut la Roman sau au avut legături de suflet cu acest municipiu. Să facem pentru cei care vin o casă mai bună, un cămin mai primitor. Să smulgem buruienile din rădăcină şi să plantăm o Românie a românilor„, le-a transmis romaşcanilor senatorul Ioan Chelaru.

Primarul Laurenţiu Dan Leoreanu (foto stânga) a amintit celor prezenţi sacrificiile făcute de înaintaşi pentru viitorul mai bun al României, apoi a invitat romaşcanii să-i preţuiască şi să îi sprijine pe cei care dovedesc, prin fapte, că vor dezvoltarea ţării. „Suntem astăzi împreună, ca în fiecare an, pentru a trăi cu emoţie evocarea realizării unui ideal al românilor: o naţiune puternică, unită şi suverană. Acest ideal nu a venit din vânt, nu s-a realizat ca un dar, ci s-a zidit treaptă cu treaptă pe scara istoriei naţiunii române – o scară pe care a curs sânge din corpul poporului român. Din piepturile a peste 40.000 de români s-a auzit un strigăt: «Noi vrem să ne unim cu ţara!», ce a zguduit Carpaţii, iar ecoul său s-a auzit în Moldova şi Țara Românească, acestea unindu-se în 1859. Războiul de independenţă din 1877-1878 şi primul război mondial au dat sacrificiul suprem al unor generaţii, au clădit în spiritul naţiunii române tăria. Poporul român a luat întotdeauna decizii înţelepte pentru a-şi croi propriul destin, iar istoria a arătat că faptele sunt cele care contează, lăsând urme în structura naţiunii, în timp ce vorbele şi gândurile sau visele se răspândesc în vânt precum fumul din coşuri. Fiecare om devine important prin ce face, nu doar prin ceea ce vorbeşte. Avem nevoie de o societate dreaptă, în care legea să fie puternică, aşa cum spunea marele Kogălniceanu. Am primit pe 1 decembrie 1918 o lecţie valoroasă, bine predată, pe care trebuie să o învăţăm, înţelegând că solidaritatea este cea care a ţinut poporul nostru unit în atingerea idealurilor. Oamenii cu viziune, oamenii puternici pot clădi proiecte şi pot atinge obiective care să ne aducă respectul europenilor„, a spus edilul.

Discursurile oficialităţilor au fost urmate de ceremonialul depunerii de coroane în memoria eroilor ţării, dar şi de o paradă militară.

La finalul evenimentului, romaşcanii au stat la cozi interminabile pentru a primi câte o porţie din tradiţionala fasole cu cârnaţi, „udată” de câte un pahar de ţuică fiartă.