Declarația a fost făcută de Corina Creţu, comisarul european pentru Politici Regionale. Înaltul demnitar vine în Moldova pentru a discuta cu autoritățile despre infrastructurile rutieră şi socială. Corina Creţu cere autorităţilor de la Bucureşti egalitate de şansă pentru toate regiunile ţării. Autostrada Moldova – Transilvania trebuie terminată până în 2030, dar Comisia Europeană nu poate impune ca aceasta să fie considerată prioritară de autorităţile române.
Moldova, cea mai săracă regiune a României, dar şi a Europei, nu va fi lăsată în urmă, chiar dacă are întârzieri istorice. Afirmaţia aparţine Corinei Creţu, comisarul european pentru Politici Regionale, care a răspuns întrebărilor redactorului Ziarului de Roman, în cadrul unei întâlniri ce a avut loc la Bruxelles. Corina Creţu e precizat că nu Comisia Europeană stabileşte care dintre proiecte sunt prioritare pentru România, acest clasament fiind realizat de autorităţile de la Bucureşti.
„Principalul scop al politicii de coeziune este tocmai acela de a contribui la eliminarea diferenţelor regionale. Și, într-adevăr, în cadrul regiunilor României, aceasta este o mare problemă, legată de discrepanţele de dezvoltare. Iar infrastructura, de asemenea, trebuie avută în vedere în elaborarea MasterPlanului General de Transport (MPGT). Preocuparea noastră este ca acest MasterPlan şi ca acest program de infrastructură mare să contribuie la atenuarea diferenţelor, nu la creşterea discrepanţelor dintre diferite regiuni ale României. Sunt proiecte complexe şi, într-adevăr, cred că trebuie să discutăm mai direct cu autorităţile române. Cred că este necesară o dezbatere amplă şi o aprobare a acestui MPGT, dar este atributul naţional. Problema este de prioritizare, evident că nu pot fi făcute toate autostrăzile în actualul exerciţiu financiar. În Regiunea Nord-Est sunt întârzieri de natură istorică, pe care trebuie să le confruntăm şi să le luăm ca atare, dar în ceea ce priveşte infrastructura pe Moldova s-au făcut proiecte în ultimii 20 de ani (n.r. – cum ar fi aeroportul Iaşi sau centura ocolitoare a municipiului Bacău), dar vorbesc de următorul exerciţiu financiar şi fiţi convinşi că Moldova nu va fi lăsată în urmă. Chiar intenţionez, după vizita pe care am avut-o la tronsonul Sebeş-Turda, să merg în Moldova, pentru că sunt întârzieri istorice şi este această problemă legată de infrastructură, dar sunt şi probleme sociale cărora trebuie să ne adresăm. Eu cred că dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor ţării trebuie să fie o prioritate pentru orice guvern al României”, a declarat comisarul european Corina Creţu.
Comisarul European pentru Politici Regionale a adăugat că autostrada Moldova – Transilvania este parte din reţeaua TEN-T şi că autorităţile române s-au angajat să construiască autostrăzile care aparţin acestei reţele până în anul 2030. „Am asistat România, am trimis observaţii şi recomandări de mai multe ori pe marginea MPGT. Comisia Europeană este interesată de sustenabilitatea economică şi contribuţia la reţeaua europeană de transport TEN-T. Dar este resposabilitatea statului membru în ce măsură fazează aceste autostrăzi, pe care dintre ele le consideră prioritare. România s-a angajat să termine autostrăzile care aparţin reţelei TEN-T până în anul 2030, dar este responsabilitatea statului membru care se vor face în intervalul 2014 – 2020”, a explicat Corina Creţu.
„Trebuie să existe capacitate instituţională pentru accesarea fondurilor europene”
Comisarul european consideră că România, la fel ca alte state membre, poate să înveţe din experienţa exerciţiului financiar 2007 – 2013, pentru a fi mai bine pregătită în urrmătorul exerciţiu financiar. „Prioritatea mea a fost aceea de a ajuta statele membre cu o absorbţie redusă. Politica de coeziune este principala sursă de investiţii pentru foarte multe ţări, inclusiv România, unde peste 70% dintre investiţiile din ultimii ani au fost făcute cu ajutorul fondurilor europene şi este principala sursă care creează dezvoltare economică şi locuri de muncă. Comisia Europeană apreciază eforturile pe care le face România pentru absorbţia fondurilor europene. Eforturile noastre sunt pentru accelerarea cheltuirii fondurilor europene din perioada 2007 – 2013, până în decembrie 2015. Dar banii nu sunt totul, sunt sume importante care aşteaptă la Bruxelles, însă în ţară sunt foarte multe reforme de făcut, în special în ceea ce priveşte administraţia publică locală. Trebuie să existe capacitate instituţională pentru accesarea fondurilor europene”, a firmat Corina Creţu.
În perioada 2007 – 2013, România a avut la dispoziţie 19,7 miliarde de euro. La acest moment, rata de absorbţie a fondurilor europene este de 60,94%, ceea ce implică sume cheltuite, decontate, dar şi plăţi în avans. Pentru perioada 2014 – 2020, acordul de parteneriat, adoptat în august 2014, prevede 23 de miliarde de euro pentru politici de coeziune, adică fondul european de dezvoltare regională, fondul de coeziune şi fondul social, alte opt miliarde de euro pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a mediului rural şi încă 168 de milioane de euro pentru fondul de pescuit şi afaceri maritime. În mandatul comisarului european Corinei Creţu s-a diminuat riscul de dezangajare a peste 750 de milioane de euro din exerciţiul 2007 – 2013.
Comentarii