Miercuri, 3 iulie, în centrul municipiului Roman, în pavilionul expozițional amenajat în Piața „Roman Vodă”, a fost deschisă expoziția muzeală „Viorica Agarici – Erou în două țări, punte între două religii”, organizată de Consiliul Județean Neamţ şi Complexul Muzeal Neamţ. La eveniment au participat oficialități locale și județene, oameni de cultură, reprezentanți ai Crucii Roșii, alături de numeroși romașcani.
La data 3 iulie se împlinesc 78 de ani de la momentul în care, în Gara Roman, Viorica Agarici, președinta filialei locale a Crucii Roșii, a oferit ajutor și salvat de la moarte sute de oameni aflați în „Trenul morții”, care transporta, în condiții îngrozitoare, sute de cetățeni români, evrei din Iași, deportați spre lagărul de la Călărași. Pentru faptele sale, Viorica Agarici este prețuită de Comunitatea Evreiască din România, dar și de Statul Israel, a fost declarată post-mortem cetățean de onoare al Romanului, iar o stradă din oraș a primit numele său. Institutul „Yad Vashem” din Ierusalim i-a acordat, post-mortem, diploma şi titlul de „Drept între popoare”, un arbore fiind plantat în memoria ei pe „Aleea Celor Drepţi”, distincţie acordată doar acelor persoane din afara comunităţii evreieşti care au salvat evrei de la Holocaust.
În cadrul evenimentului de miercuri, au evocat prin alocuțiuni memoria Vioricăi Agarici vicepreședintele Consiliului Județean Neamț, Ion Asaftei, Daniela Soroceanu, prefectul județului Neamț, Dorin Nicola, directorul Complexului Muzeal Județean Neamț, Lucian Micu, primarul municipiului Roman, Iancu Wexler, președintele Comunității Evreiești din Roman, dar și unul dintre nepoții Vioricăi Agarici, Gheorghe Agarici.
„Proiectul expozițional pe care îl deschidem astăzi aici la Roman este unul care încearcă să fac o restituție de onoare, aceea de a onora așa cum se cuvine pe singura nemțeancă ce se află în «Yad Vashem» și care este onorată cu titlul «Drept între popoare», acordat celor care au contribuit la salvarea evreilor care au suferit de pe urma Holocaustului, titlu primit de alți 65 de români. Viorica Agarici a fost demnă, a fost eroică și a făcut ceea orice președinte al Crucii Roșii trebuia să facă”, a afirmat Dorin Nicola, directorul Complexului Muzeal Județean Neamț.
„Doresc să mulțumesc, în numele familiei, organizatorilor celor două expoziții muzeale, de la București și de la Roman, Consiliului Județean Neamț, Comunității Evreiești din România și, nu în ultimul rând, autorităților locale de la Roman, pentru inițiativa și efortul depus la realizarea acestei expoziții în memoria bunicii mele și a celor câteva sute de evrei români salvați de la pieire dintr-un «tren al morții». Comemorăm astăzi 78 de ani de la acest eveniment petrecut în Gara Roman, dar omagiem faptele de curaj și omenie ale românilor din toate timpurile”, a afirmat Gheorghe Agarici, nepotul Vioricăi Agarici.
„Romanul este un oraș foarte important pe harta țării, este din ce în ce mai bine cunoscut, nu numai în țară, ci și peste hotare. Romanul a dat și personalități în diferite domenii de activitate, iar una dintre aceste personalități cunoscute astăzi în lumea întreagă este doamna Viorica Agarici. Datorită curajului și intransigenței ei au scăpat de la o moarte sigură aproape 1.000 de evrei, care și-au continuat drumul de la Roman la Călărași. Comemorăm an de an acest eveniment, la Cimitirul Evreiesc, la care au participat în ultimii ani și doi ambasadori ai Statului Israel, rămânând profund impresionați. Am fost în Israel și nu am putut să nu merg pe la Yad Vashem, marele muzeu al Holocaustului, am văzut inscripția și copacul plantat în cinstea Vioricăi Agarici și m-am bucurat, ca romașcan. Promitem ca, an de an, să facem tot ce ne stă în putință ca memoria să nu uite acest eveniment. Dumnezeu să o odihnească pe Viorica Agarici și pe noi să împuternicească să o pomenim an de an”, a afirmat profesorul Iancu Wexler, președintele Comunității Evreiești din Roman.
Pavilionul amenajat în Piața „Roman-Vodă” ce găzduiește expoziția muzeală „Viorica Agarici – Erou în două țări, punte între două religii” va putea fi vizitat de romașcani până vineri după-amiază, 5 iulie.
Comentarii
Ma bucur sa aflu ca in Roman exista o strada care poarta numele Vioricai Agarici. Este un act de dreptate, de recunoastere a curajului si omeniei de care a dat dovada in acea zi teribila de 3 iulie 1941, cand, refuzandu-i-se accesul cu ajutoare la Trenul Mortii, a mers intr-un suflet la Spitalul Precista, de unde a telefonat Reginei Elena, implorandu-i ajutorul. In urma apelului ei disperat, Regina Elena l-a sunat pe generalul Antonescu, cerandu-i imperativ sa intervina. Acesta a ordonat comandantilor militari locali sa permita Crucii Rosii sa ajute victimele din acel tren. Despre toate acestea mi-a povestit candva doctorul Horga, martor direct al intamplarilor dramatice din acea zi. Pe cand Viorica Agarici era presedinta filialei locale a Crucii Rosii, actuala strada Ecaterina Teodoroiu, din Roman, purta numele socrului ei, inginerul Agarici, care a fost primul primar al Romanului, dupa infiintarea, in 1864, prin Legea Administrativa a lui Alexandru Ioan Cuza si Mihail Kogalniceanu, a primariilor si aparitia primarilor, in locul vornicilor si soltuzilor moldoveni de mai inainte. Denumirea unei strazi cu numele ei, ca si toate manifestarile care o omagiaza acum, reprezinta si o reparatie post-mortem pentru umilintele si privatiunile indurate in perioada comunista, cand a avut domiciliu obilgatoriu la Roman, a trait din meditatii sau chiar din mila publica, iar doi dintre fii, eroi ai Razboiului pentru dezrobirea Basarabiei, i-au fost aruncati in inchisoare.