Profesorul Mircea Gligor s-a despărţit de Colegiul Naţional „Roman-Vodă” în glorie, în aplauzele copiilor şi profesorilor, aşa cum a păşit prima oară în liceu, după absolvirea ca şef de promoţie a Facultăţii de Fizică.
Corpul neînsufleţit al profesorului Mircea Gligor, care a murit miercuri, 25 februarie, într-o sală de clasă a Colegiului Naţional „Roman-Vodă”, a fost depus joi, 26 februarie, la Capela din Cimitirul „Eternitatea” din Roman. Înainte de a fi depus la capelă, maşina cu sicriul a făcut un popas la liceu, locul în care profesorul Mircea Gligor a predat timp de 28 de ani, dar şi locul în care şi-a găsit sfârşitul.
Elevii şi cadrele didactice au făcut un adevărat altar în holul liceului. Lângă fotografia profesorului Gligor au fost aprinse lumânări, iar toţi cei care au dorit şi au avut puterea au scris câteva rânduri despre cel care, cu puţină vreme în urmă, era printre ei.
„Din albastrul infinit va veghea asupra familiei şi colegiului, iar cei rămaşi în urmă îi vom pomeni veşnic numele şi faptele lui bune. Dumnezeu să-l ierte, să-i găsească liniştea de care are atâta nevoie şi să-i urmeze drumul printre stele”, a scris profesoara Felicia Moisii.
Elevii şi colegii de catedră l-au aşteptat pe Mircea Gligor în faţa liceului. Cu flori în mâini, cu lacrimi în ochi, întristaţi profund, toţi cei care l-au iubit şi-au luat adio de la el. Profesorul Mircea Gligor s-a despărţit de Colegiul Naţional „Roman-Vodă” în glorie, în aplauzele copiilor şi profesorilor, aşa cum a păşit prima oară în liceu, după absolvirea ca şef de promoţie a Facultăţii de Fizică.
Slujba de înmormântare va avea loc sâmbătă, 28 februarie, la ora 12.00, în Cimitirul „Eternitatea” din Roman.
IUBITE COLEG,
Ursitoarele, sau poate bunul Dumnezeu, au turnat in pocalul destinului tău sa treci prin aceasta lume pentru a ne arăta nouă că putem să fim buni si inteligenți. Ai plecat de langă noi atunci cand aveam mai multă nevoie de surâsul si de bunătatea Ta, de micile ironii care ne marcau efemera noastră existență.
Binecuvântată fie trecerea Ta printre noi!
Un prieten
Dumnezeu sa te odihneasca in pace draga Mircea!Ai fost unul dintre prietenii din copilarie pe care i-am iubit si apreciat foarte mult!In memoria mea ai ramas acelasi copil cuminte,destept si foarte iubit de toti cei care te-au cunoscut.
Ii doresc multa putere,iubitei tale mama sa poata depasi ceea ce logic nu se poate depasi.Stiu ca pentru dansa ai insemnat TOT.Ai fost bucuria si darul suprem pe care l-a primit de la viata.
Nu pot sa exprimin cuvinte ce tristete simt cand scriu aceste randuri!