Prima paginăSocialEducatie

Elevi „mai scumpi” în 2015

Dimensiune text

Guvernul a majorat cheltuielile standard per elev pe baza cărora se stabileşte bugetul unităţilor de învăţământ pentru 2015.

Guvernul a aprobat majorarea costurilor standard per elev sau preşcolar pentru anul 2015. Creşterea este, însă, nesemnificativă şi are drept scop acoperirea creşterii fondului de salarii, având în vedere că salariile dascălilor vor fi majorate în 2015 cu 10%. O primă mărire, de 5%, va fi în luna martie, iar cea de-a doua, tot de 5%, este programată la începutul anului şcolar 2015-2016. Costurile standard per elev/preşcolar pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, pentru anul 2015, sunt diferite în funcţie de nivelul de studiu, de forma de învăţământ, dar şi de mediul, urban sau rural, în care învaţă elevul.

Pentru un preşcolar din programul de învăţământ de patru ore din mediul urban, costul standard este de 1.671 de lei pe an, în timp ce pentru unul din mediul rural este alocată suma de 1.827 de lei. Pentru un elev din învăţământul primar, costul standard este de 1.923 de lei în mediul urban şi 2.291 de lei în mediul rural. La gimnaziu, costurile urcă la 2.520 de lei, respectiv 2.898 de lei. Un elev de la liceul teoretic „aduce” la bugetul şcolii 2.520 de lei, iar pentru unul de la liceul tehnologic, cheltuielile standard luate în seamă sunt de 2.606 lei. La aceste valori se aplică, apoi, coeficienţi pentru situaţii speciale, cum sunt învăţământul artistic, învăţământul în limbile minorităţilor sau integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale.

Guvernul a stabilit, de asemenea, şi costurile standard privind cheltuielile pentru pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar „Bunuri şi servicii”. Acestea depind de nivelul de studiu, dar şi de zona de temperatură în care este încadrat judeţul. Astfel, pentru judeţul Neamţ, încadrat în zona 5, alături de judeţele Alba, Braşov, Bacău, Caraş Severin, Sibiu şi Vâlcea, sumele variază de la 360 de lei – pentru o şcoală gimnazială cu mai puţin de 300 de elevi- la 403 lei, pentru un colegiu cu peste 800 de elevi. Aceste valori, corectate cu coeficienţii stabiliţi de asemenea prin lege, reprezintă baza de calcul pentru stabilirea bugetului unităţii de învăţământ pentru anul 2015.

Banii nu ajung

Deşi creşterea acestor costuri este binevenită şi urmează cursul logic şi apropiat de creşterea salarială pentru dascăli, în fapt ea este încă la un nivel mult prea mic. Costul standard stabilit de Ministerul Educaţiei nu acoperă, însă, decât teoretic cheltuielile. În practică, situaţiile diferă de la o şcoală la alta, pentru că şcoala „pe hârtie” nu este aceeaşi cu şcoala în realitate.

„Sunt mai multe explicaţii pentru care bugetul teoretic nu se suprapune cu nevoile reale. Pentru o clasă de liceu, costurile standard sunt calculate pentru o clasă cu 28 de elevi. Numărul minim permis într-o clasă pentru funcţionare, conform Legii Educaţiei, este de 15. În această situaţie, cheltuielile cu salarizarea sunt mai mari decât cele teoretice. De asemenea, în şcolile de elită, cei mai mulţi dintre profesori au gradul didactic I şi vechime la catedră, ceea ce înseamnă salarii mai mari decât media luată în calcul la stabilirea costului standard”, a spus profesoara Gabriela Dascălu, director la Colegiul Tehnic „Petru Poni”.

Bugetul calculat prin înmulţirea costurilor per elev cu numărul de elevi din şcoală se referă doar la acoperirea cheltuielilor cu salarizarea. Școlile primesc finanţări şi din partea bugetelor locale pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi, în măsura posibilităţilor, beneficiază şi de fonduri proprii, obţinute din închirieri de spaţii sau prestări de servicii. Aceste fonduri nu pot fi alocate salariilor, ci acoperă domenii ca investiţiile sau cheltuieli cu materialele consumabile, de exemplu.

Partajează articolul

COMENTARII

WORDPRESS: 0