* acesta a fost căsătorit cu Aspazia Cantacuzino și a locuit pe moșia Bălușești * ei sunt ctitori ai primei biserici a satului *
Diplomatul german a scris despre oamenii și relațiile sociale din Moldova, a făcut traduceri din literatura română în limba germană și a fost numit membru de onoare al Academiei Române.
Foto: În anul 1977, biserica din Băluşeşti a fost reclădită în întregime și a primit hramul „Nașterea Sfintei Fecioare Maria”
Numele satului Bălușești, din comuna Icușești, se leagă de personalitatea scriitorului și diplomatului german Wilhelm von Kotzebue, născut la 19 martie 1813, în localitatea Reval, astăzi Tallin, din Estonia. A venit pentru prima oară în Moldova în 1840, unde fratele său, Karl, a fost numit consul al Rusiei la Iași. La fel ca și tatăl său, August von Kotzebue, a intrat în serviciul diplomatic, ocupând postul de funcționar superior la Consiliul de Legație din Dresda, mai târziu fiind numit ministru plenipotențiar pentru orașele Karlsruhe, Dresda și Berna.
Wilhelm von Kotzebue s-a căsătorit în 1852, cu Aspazia Cantacuzino, una dintre fiicele cneazului Gheorghe Cantacuzino, și a locuit pe moșia Bălușești. Se spune că prima biserică a satului Bălușești datează din anul 1856 și a fost clădită cu sprijinul lui Wilhelm von Kotzebue, care luase în arendă suprafețe întinse de teren în zonă. În arhiva parohială a existat un document, redactat în limba latină, în cuprinsul căruia se preciza că: „În anul Domnului 1854, în prima vinere, credincioșii noștri romano-catolici din Bălușești, 35 de familii din Săbăoani și 5 familii din Barticești au cumpărat acest teren de la priorul Wilhelm Kotzebue, din dărnicia căruia s-a construit această biserică în cinstea Sfântului Ioan Nepomuk, în anul 1856, al cărui prim administrator am fost eu, părintele Valentin Ferenczij, paroh de Tămășeni”. În anul 1977, biserica a fost reclădită în întregime și va primi hramul „Nașterea Sfintei Fecioare Maria”.
„Toate sursele de informare vorbesc despre existența acestui document important, însă eu nu l-am găsit când am venit în parohie. Bătrânii locului vorbesc însă de Wilhelm von Kotzebue și spun că au fost aduși muncitori pentru construcția primei biserici a satului, în special din Săbăoani. Se știe că populația de confesiune catolică a ajuns în Bălușești în jurul anului 1850, deci cam în perioada în care s-a ridicat biserica”, explică părintele Maricel Medveș, de doi ani paroh al bisericii romano-catolice din Bălușești.
Bălușeștiul l-a inspirat pe scriitorul german
Wilhelm von Kotzebue era un apropiat al unor mari personalități ale vremii – Mihail Kogălniceanu și Alecu Russo. A făcut traduceri din scrierile unor poeți români în limba germană. A publicat la Berlin, în 1857, traducerea culegerii de balade a poetului Vasile Alecsandri. În anul 1860, a publicat note de călătorie în care vorbește despre oamenii și relațiile sociale din Moldova, precum și despre evenimentele la care a fost martor. În aceste însemnări, adunate în volumul „Din Moldova”, scrie și despre orașul Roman: „De departe seamănă mai mult a târg nemțesc decât moldovenesc”.
Pentru prietenia pe care Kotzebue a arătat-o culturii și istoriei poporului român, acesta a fost numit, în anul 1884, cu trei ani înainte de a muri, membru de onoare al Academiei Române.
[sam_ad id=”127″ codes=”true”]
[sam_ad id=”130″ codes=”true”]
Comentarii