Prima paginăInedit

Din nordul spre sudul Vietnamului, pe motocicletă, by romaşcana Alina Dumitrache

Dimensiune text

Alina Dumitrache s-a născut în România, a copilărit aici, a studiat aici, dar, la un moment dat, a decis să lase ce e mai drag în urmă şi să plece către ţări ale căror nume sunt greu de pronunţat. Până pe la 30 şi ceva de ani, a apucat să vadă aproape toată lumea, ca turist, după care s-a decis să muncească în „vacanţele” din străinătate. De aproape şase ani, este voluntar la DRH Norvegia, organizaţie non-guvernamentală care se ocupă cu recrutarea şi instruirea voluntarilor pentru implementarea unor programe sociale de dezvoltare, educaţionale şi sanitare în special în Africa (Zambia şi Mozambic), sub egida Humana People to People Movement. S-a dus să-i înveţe pe ceilalţi, dar a ajuns să înţeleagă mai bine propria-i viaţă. Pentru unii dintre noi, locuitorii comunităţilor în care a stat Alina sunt priviţi ca analfabeţi, necizelaţi şi neevoluaţi, dar pentru ea sunt parte din familie. Acum, la începutul a acestui an, a ajuns în Vietnam…

„Vietnam… o ţară exotică, de o frumuseţe naturală care îţi taie răsuflarea, cu o moştenire unică, unde a călători devine repede o dependenţă. Sunt foarte recunoscătoare că am ajuns să o vizitez. Aici găseşti natura frumoasă, oameni prietenoşi, mâncare bună şi o cultură atât de diferită de a noastră încât nu o pot descrie în doar câteva cuvinte.

vietnam 13Mai întâi am luat un avion de la Hong Kong spre Hanoi. Nu am petrecut prea mult timp în Hanoi, capitala ţării, pentru că ne-am dorit să vedem partea rurală a Vietnamului. Planul era să ajungem în sudul Vietnamului şi de acolo să trecem graniţa în Cambodgia. Aveam o idee despre cum să călătorim după experienţele de călătorie din China. Ne-am gândit că cel mai bun lucru ar fi să călătorim pe cont propriu. Să închiriezi o maşină nu e ieftin, aşa că ne-am decis să cumpărăm motociclete. Până la urmă s-a dovedit că a fost cea mai bună idee.

Auzisem că drumurile de munte de pe legendara cale Ho Chi Minh oferă vizitatorilor Vietnamului o alternativă mult mai bună decât mai cunoscuta rută de coastă – mai ales dacă alegi să călătoreşti pe motocicletă. Asta s-a adăugat celorlalte motive ale noastre: nu e atât de populată şi plină de turişti ca ruta de coastă, traficul nu e atât de aglomerat, iar peisajul ar trebui să fie uluitor, sunt mai multe ocazii de a intra în contact cu localnicii vietnamezi şi, desigur, ar fi o provocare distractivă.

vietnam 15Calea Ho Chi Minh a fost întotdeauna plină de legende, un număr aproape nesfârşit de căi bătute de ape şi poteci, începe de lângă Hanoi şi merge aproape 2.300 de kilometri în jos pe întreaga lungime a ţării, trecând prin Laos de câteva ori şi sfârşind aproape de Saigon (astăzi Ho Chi Minh City), unde se depozitau arme în mâinile celor din gherilele comuniste care luptau împotriva forţelor americane şi ale Vietnamului de Sud. În ciuda bombardamentelor susţinute, caravanele cu arme au continuat ani întregi şi au dat posibilitatea Vietcong-ului să continue lupta şi, în cele din urmă, să înfrângă rezistenţa Sudului.

Nici Gina şi nici eu nu mai condusesem până atunci o motocicletă. De cele mai multe ori, eram nevoite să mergem atât de încet şi cu mare grijă, aşa încât nu am putut străbate mai mult de 120 de kilometri pe zi.

Am ajuns la prima noastră destinaţie, Cuc Phuong (un parc naţional), în timpul sezonului ploios, aşa că nu am reuşit să vedem prea multe din frumuseţile naturii sălbatice. Totuşi, am putut vedea o parte din viaţa vietnamezilor. Indiferent de cât de tare ar fi plouat, ei îşi continuau munca. Au construit sisteme speciale de conducte din bambus şi folosesc, astfel, apa de ploaie, în bucătărie şi baie.

vietnam 11În locuri precum Hanoi, au o cultură proprie, dar care se bazează mult pe turism, aşa că faptul că noi am urmat o rută mai puţin umblată de turişti ne-a dat ocazia să vedem «adevăratul Vietnam». Pe drumul spre sud, am oprit în multe locuri în care nu se vorbea engleza, iar mâncarea pe care o primeam era întotdeauna o surpriză. Singura noastră grijă era să încercăm să nu avem carne de câine la masă… Dar, până la urmă, totul a fost foarte gustos şi sănătos.

În partea de vest a Vietnamului există multe parcuri naţionale, astfel că următoarea noastră destinaţie a fost Phong Nha. Locul este în atenţia turiştilor, din cauza peşterilor de acolo. Acum câţiva ani, în acest parc a fost descoperită cea mai mare peşteră din lume şi, conform aprecierilor unora, în ea ar încăpea întreaga Empire State Building. De asemenea, ai nevoie de 3.000 de dolari şi o rezervare făcută cel puţin cu un an în avans dacă doreşti să o vizitezi. Alte peşteri «mai mici» sunt deschise, totuşi, publicului larg şi am avut ocazia să vedem câteva.

De la Phonm Nha am hotărât că ar trebui să vizităm zona de coastă. Am pornit spre Hoi An şi am ales ruta Ho Chi Minh Highway West.

vietnam 12Provinciile Quang Tri şi Quang Binh din Vietnam sunt cele mai înguste zone ale ţării. În aceste zone, drumurile sunt cele mai izolate, jungla e cea mai deasă – şi a fost cel mai des bombardată în război. Trei rute importante pornesc chiar de lângă oraşul Phong Nha – Ho Chi Minh Highway East, Ho Chi Minh Highway West and Victory Road 20. Acum că zilele bombardamentelor au trecut demult (chiar dacă nu au fost uitate), aceste rute devin populare şi relativ sigure de urmat pentru călătorii care doresc să facă pe motocicletă drumul de la Hanoi spre Ho Chi Minh City sau invers.

Ruta Ho Chi Minh Highway West se întinde pe 240 de kilometri de la Phong Nha la Khe Sanh, străbătând cele mai dramatice şi captivante regiuni ale ţării. Drumul îşi poartă sinuozităţile prin munţi stâncoşi şi prăpăstioşi, care se ridică aproape imposibil spre cer. Șuvoaie rapide de apă curg paralel cu pavajul, bine întreţinut. Fiecare colţ oferă o perspectivă diferită asupra a ceea ce înseamnă frumuseţea. Drumul cu motocicleta pe Western Ho Chi Minh Highway nu e o experienţă lejeră. Nu există decât un singur sat mic pe tot întinsul drumului, ceea ce înseamnă că vei fi departe de ajutor dacă ceva merge rău. Îţi ia o zi întreagă să străbaţi Ho Chi Minh Highway West şi nu vei întâlni aproape deloc maşini pe drum, aşa că am luat mai multă motorină la noi, pornind cu speranţa că motocicletele noastre nu vor suferi defecţiuni.

vietnam 8Cu 40 de kilometri înainte de Khe Shan, motocicleta mea a făcut pană de cauciuc, iar furtuna era aproape. Am oprit la un adăpost abandonat din timpul războiului, iar Memo s-a dus să caute un mecanic (unul care să şi vorbească engleza). Ne întinsesem deja cortul şi ne împăcasem cu ideea că vom dormi în acel loc, când, în sfârşit, apăru mecanicul care începu să repare pana de cauciuc. Nu a fost de acord să petrecem noaptea în junglă, aşa că, doar prin intermediul gesturilor, ne-a invitat să stăm peste noapte acasă la el. Nici prin gând nu ne trecea atunci ce urma a însemna asta. Până la urmă, am ajuns să dormim în casa lui – care era şi un fel de magazin universal, dar şi un fel de atelier -, împreună cu familia lui şi cu cei cinci câini. Dimineaţă, i-am mulţumit, ne-am luat «La revedere» şi am pornit din nou spre sud. Una dintre plăcerile acestui drum e că ai şansa de a întâlni numeroşi localnici, generoşi şi buni la suflet.

Fiecare oraş din drumul nostru spre sud aducea mai mult sau mai puţin a un oraş tradiţional vietnamez. În zonele rurale, agricultura e principala sursă de venit. Unele case includ şi un magazin, unde se vinde de la cafea până la combustibil. Gina şi cu mine ne-am îndrăgostit de cafeaua vietnameză. Gustul său de ciocolată neagră era extraordinar, în plus o amestecau cu lapte condensat. Ca o mică bucăţică de fericire pentru noi, în zilele ploioase.

vietnam 3Ultima noastră oprire a fost la Ho Chi Minh City, anterior numit Saigon. Oraşul e ceva mai mare decât Hanoi şi ceva mai modern. Partea metropolitană, care include oraşul şi zonele adiacente, e locuită de mai mult de nouă milioane de oameni, ceea ce o face zona metropolitană cea mai locuită din Vietnam. Am petrecut aici ultimele noastre patru zile din călătoria în Vietnam şi, chiar dacă am întâlnit mulţi turişti, au fost patru zile încântătoare.

În cea de-a cincea dimineaţă, ne-am îndreptat spre graniţa cu Cambodgia, să ne încercăm norocul pe motocicletă în ţara vecină. Dar despre asta într-un episod următor”.

Alina Dumitrache

 

vietnam 7 vietnam 6vietnam 4

 

 

 

 

 

 

Partajează articolul
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

COMENTARII

WORDPRESS: 0