Dilemă: se fac sau nu alegeri la CJ Neamț, după noua lege?

Legea 115/2015 dă bătăi de cap autorităților, deoarece nu este clar dacă actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Constantin Iacoban, rămâne cu atribuţii de preşedinte până în 2016 sau se va alege un preşedinte din rândul consilierilor. După noua lege, formaţiunile politice vor avea nevoie de semnături de susţinere pentru candidaţi. La următoarele alegeri, la fiecare secţie de votare vor trebui să existe un calculator şi un operator al sistemului, întrucât verificarea persoanelor se va face după codul numeric personal. 

Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale a fost modificată, iar principalele modificări au fost explicate presei de prefectul Vlad Angheluţă şi de Ilie Petre, şeful Serviciului verificarea legalităţii actelor, contencios administrativ şi procese electorale.

O primă modificare importantă este aceea că preşedinţii consiliilor judeţene nu se mai aleg prin vot direct, de către toţi alegătorii din judeţ, ci prin vot indirect, din rândul consilierilor judeţeni. Una dintre consecinţe este că, în judeţul Neamţ, Consiliul Judeţean (CJ) va avea în componenţă 35 de consilieri, din rândul cărora se va alege preşedintele CJ. Până la alegerile locale din 2016, CJ Neamţ va funcţiona, însă, cu numărul actual de consilieri, respectiv 34.

O altă modificare se referă la faptul că

„cetăţenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleşi în funcţia de primar, consilier local şi consilier judeţean”. Textul anterior prevedea că pot fi aleşi doar în funcţia de consilier local şi consilier judeţean.

Candidaţii au nevoie de semnături de susţinere

Formaţiunile politice care depun candidaturi la funcţia de primar şi liste de candidaţi pentru consiliile locale trebuie să prezinte liste de susţinători, 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi listele electorale complementare pentru circumscripţia electorală respectivă, dar nu mai puţin de 100 de semnături în cazul comunelor, 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III (municipiile Piatra Neamţ şi Roman sunt de rangul II, iar oraşele de rangul III), 1.000 în cazul judeţelor şi localităţilor urbane de rangul I. Prevederea este valabilă şi pentru candidaţii independenţi. În ceea ce priveşte semnăturile de susţinere, noua lege dă posibilitatea unui alegător să susţină mai mulţi candidaţi la funcţia de consilier şi mai mulţi candidaţi la funcţia de primar, lucru ilegal până acum.

Consilierii, la mâna prefectului

Noua lege prevede că schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. În vechea lege era prevăzută o majoritate simplă a consilierilor în funcţie şi propunerea nu trebuia motivată.

Consiliul local are competenţă în constatarea încetării de drept a mandatelor, înainte de expirarea duratei normale a acestora, cu o excepţie: pentru constatarea încetării de drept a mandatelor în situaţia

„pierderii calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales”, competenţa revine prefectului, care, prin ordin, constată încetarea de drept a mandatului consilierului local sau judeţean aflat în această situaţie şi declară ca vacant locul consilierului local sau judeţean.

Alegeri indirecte la CJ Neamţ?

Noua lege prevede ca preşedintele CJ Neamţ să fie ales indirect, dintre consilierii judeţeni, prin votul a două treimi din numărul consilierilor.

„La consiliile judeţene la care funcţia de preşedinte a devenit vacantă, din diverse motive, este obligatorie alegerea unui preşedinte; pe cale de consecinţă, va înceta exercitarea atribuţiilor preşedintelui de către unul dintre vicepreşedinţi, după cum va înceta şi exercitarea atribuţiilor de vicepreşedinte de către unul dintre consilierii judeţeni”, a spus prefectul Vlad Angheluţă.

Nu există, însă, o dată limită sau o sancţiune, dacă prevederile legale nu se aplică. În plus, nici legea nu este foarte clară şi lasă loc de interpretări. Astfel, la articolul 135 se arată:

„Pentru posturile vacante de preşedinţi de consilii judeţene aleşi prin vot direct, până la momentul alegerilor generale locale, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile articolului 132”. Iar articolul 132 menţioneaă:

„Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător alegerilor organizate pe durata unui mandat, ca urmare a dizolvării unor consilii locale ori judeţene (…), precum şi ca urmare a invalidării sau declarării vacante a funcţiei de primar. (2) Cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se mai organizează alegeri pentru consiliile locale, judeţene, primari”.

Conform celor două articole de lege, Constantin Iacoban va exercita atribuţiile funcţiei de preşedinte al CJ Neamţ până în  2016, întrucât nu mai este timp fizic necesar pentru organizarea de alegeri.

Însă în aceeaşi lege se precizează că „articolul 102 indice 1 se abrogă”. Adică se abrogă un articol din Legea administraţiei publice locale 215/2001, prin care se prevedea că

„în caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte de consiliu judeţean, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia, atribuţiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de un vicepreşedinte desemnat de consiliul judeţean cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie”.

Prin urmare, dacă ne raportăm la faptul că noua lege elimină articolul 102 indice 1 din legea administraţiei publice locale, rezultă că aleşii judeţeni trebuie să iniţieze un proiect de hotărâre pentru alegerea, cu votul a două treimi dintre consilieri, a preşedintelui CJ Neamţ.

Reprezentanţii Prefecturii Neamţ nu au fost fermi în a spune care dintre variante ar trebui aplicată, iar Constantin Iacoban încă nu a discutat cu juriştii.

„Eu sunt pe teren, în judeţ, fac nişte verificări. Voi discuta cu juriştii, trebuie ca specialiştii să-şi spună părerea pe această chestiune”, a declarat Constantin Iacoban.

Sistem informatic împotriva votului multiplu

Legea nr. 115/2015 prevede organizarea unui

„Sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal”, sistem prin care, se urmăreşte, monitorizarea prezenţei la vot şi stoparea votului „multiplu” prin identificarea persoanelor care se prezintă la vot, deşi în cursul aceleiaşi zile şi-au mai exercitat dreptul de vot.

Sistemul va avea şi alte funcţiuni precizate în lege la modul general, detalii urmând să fie reglementate prin acte normative subordonate legii. Cert este că, la următoarele alegeri, la fiecare secţie de votare vor trebui să existe un calculator şi un operator al sistemului, întrucât verificarea persoanelor se va face după codul numeric personal.