Ziarul de Roman tot încearcă, de aproape un an, să înțeleagă cum funcționează Primăria atunci când vrei să iei un teren în concesiune. Pentru că doar unii pot. Soția viceprimarului Radu Samson a beneficiat de privilegiul de a obține un teren, pe centrul orașului, și nimeni nu a avut nimic de zis (detalii aici și aici). Nici noi, că părea să aibă dreptul. Pentru fratele primarului Leonard Achiriloaei, un teren arabil a fost „transformat” într-unul numai potrivit pentru a ridica un cartier de locuințe (detalii aici). Din nou, nimeni nu a comentat ceva. Însă, când Ziarul de Roman a întrebat de ce alți „sărmani” nu au parte de acest drepturi, au început „scuzele”. Ba că, deodată, e modificat Codul Administrativ, ba că trebuie revizuită documentația… .
În tot acest timp, din Primărie se strigă „hoții” – viceprimarul face asta, în timp ce primarul lipsește cu desăvârșire, pentru că efectiv nu îi pasă, altfel nu se explică lipsa de implicare. Singurul care a reacționat până acum este deputatul Laurențiu Leoreanu, care, în mod clar, nu ține musai cu ideologia noastră, dar – în baza experienței administrative – nu are cum să nu vadă că ceva nu funcționează în Primăria Roman.
Viceprimarul Radu Samson confundă Primăria cu propria afacere
Conform unei discuții din Comisia de urbanism, viceprimarul Radu Samson crede că, pe baza experienței personale, dacă un privat îi oferă altui privat un spațiu neconform și îl obligă pe chiriaș să plătească toate problemele – așa trebuie să facă și statul. Cu alte cuvinte, în loc ca statul să ajute cetățenii, ideea este ca fiecare să se descurce. Primăria Roman sigur nu îi va ajuta, pentru că șeful lor nu crede că asta e menirea sa.
Același viceprimar recunoaște, în Comisia de urbanism și în plenul ședinței de Consiliu Local, că nu s-a consultat cu nimeni de la Direcția Juridică atunci când a întocmit proiectul de hotărâre privind aprobarea documentației de urbanism pentru concesionarea terenurilor din oraș. Ziarul de Roman a scris anterior cât de eronată era „gândirea” acestor documentații. Atât de greșită încât însuși primarul Leonard Achiriloaei, pentru că nu mai avea soluții, a recunoscut că trebuie să supună Consiliului Local o altă hotărâre, chiar și cum vrea viceprimarul, dar de data asta să fie și legal.
Întrebarea este cum a fost posibil ca un proiect de hotărâre să ajungă în Consiliul Local, deși nu întrunea toate condițiile legale? Toate proiectele de hotărâre ar trebui să treacă prin mâna juriștilor din Primărie. La această întrebare așteptăm încă un răspuns de la edilul șef.
Investițiile, la mâna aleșilor locali
Toate „mințile luminate” din Primăria Roman, oricare ar fi astea, au stabilit ce „pățiți” dacă vă luați un teren în concesiune și construiți ceva pe el. Dacă mâine obțineți un teren în concesiune pentru, să spunem, 10 ani, legea vă dă dreptul să mai prelungiți concesiunea cu încă 5 ani. Consiliul Local a aprobat, prin marea descoperire a celor de la Urbanism, că, înainte de expirarea concesiunii, puteți să dispuneți de dreptul de superficie (care constă în dreptul unei persoane, numită superficiar, privitor la construcțiile ce se află pe un teren proprietatea altuia, teren asupra căruia superficiarul are un drept de folosință). Deci după cei 15 ani, chiar dacă la licitație nu obțineți terenul, veți putea să vă folosiți de clădirea ridicată. De fapt, veți putea face asta doar dacă cei aleși în funcție la acea dată vă vor permite. Dacă nu – nu. Deci dreptul de superficie va fi supus votului Consiliului Local, nu vine de la sine.
Mai mult, în ultima ședință de Consiliu Local, s-a decis ca cei care au suprafețe construite sub 100 de metri pătrați să nu beneficieze de acest „privilegiu” de superficie. Și sunt zeci de chioșcuri, nu mai spunem de garaje. Și alte zeci de spații comerciale de cartier care funcționează legal, dar nu depășesc 100 de metri pătrați.
În Hotărârea de Consiliu Local (https://primariaroman.ro/wp-content/uploads/2022/01/008-Regulament-procedura-drept-superficie_compressed.pdf) se prevede clar cine nu are drept de superficie.
În această lună, ar trebui ca toate documentațiile de atribuire a terenurilor ce se doresc a fi închiriate sau concesionate să fie aprobate în Consiliul Local. Urmează să vedem sub ce formă și dacă și la următoarele licitații vor exista contestații. Pe lângă banii cheltuiți de cei interesați și timpul pierdut, și Primăria plătește pentru publicarea anunțurilor de licitație în presă. Numai pentru publicarea anunțurilor procedurii de licitație pentru atribuirea contractelor de închiriere de terenuri s-a cheltuit suma de 8.997,1 lei. Această sumă se va cheltui din nou, atunci când se vor relua licitațiile.
Cum își bate Primăria Roman joc de cetățeni nu o face nimeni – Episodul 1
Comentarii