Credincioşii de rit vechi se pregătesc să întâmpine Crăciunul

Dimensiune text

Credincioşii de rit vechi vor sărbători Crăciunul joi, 7 ianuarie, la 13 zile după Crăciunul pe stil nou. Pentru ruşii lipoveni, sârbi şi ucraineni, sărbătorile de iarnă sunt decalate cu 13 zile, în urma refuzului acestora de a trece la calendarul Gregorian, adoptat de majoritatea creştinilor.

Este o sărbătoare în care accentul este pus pe rugăciuni, credinţa fiind elementul principal care a ţinut închegată această comunitate, care trăieşte după regulile pe care le-au adus staroverii din Imperiul Rus în secolul XVII, atunci când s-au stabilit pe teritoriul României.

Tradiţia vestirii Naşterii Domnului este respectată cu sfinţenie şi la Roman, unde trăieşte o comunitate mică de ruşi lipoveni.

În ajunul sărbătorii, preoţii merg din casă în casă şi vestesc Naşterea Domnului.

Credincioşii spun că vizita preotului este o binecuvântare pentru ei şi în întâmpină cu dulciuri şi colaci. Copiii şi tinerii îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale, cu colaci legaţi la ştergare înflorate, colindă în ajunul sărbătorii pe la casele rudelor şi prietenilor. După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile se reunesc la o masă de post denumită „cina sfântă”, alcătuită din 12 feluri de mâncare diferite, care amintesc de cei 12 apostoli. În mijlocul mesei se aprinde o lumânare mare, albă, simbolul lui Hristos, alături de care se aşează o bucată de azimă – pâine de post -, numită „pâinea vieţii”. Masa tradiţională de Crăciun cuprinde, în principal, preparate din porc şi peşte, totul stropit din belşug cu vin şi vodcă.

Separarea Bisericii Ortodoxe în stil vechi şi nou a avut loc în 1923, la Constantinopol, când s-a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian. Centrul credinţei de stil vechi este Mănăstirea Slătioara, în judeţul Suceava.


COMENTARII

WORDPRESS: 0