Consiliile locale investesc în numele Domnului

În județul Neamț sunt 539 de lăcașuri de cult și 137 de școli. 20 de ONG-uri au trimis Guvernului o petiție prin care cer să redirecționeze fondurile de la Biserică spre Sănătate și Educație. În timp ce apare o nouă parohie, câteva școli se închid.

Peste 20 de ONG-uri au semnat, recent, o petiție prin care se cere Guvernului să oprească robinetul cu bani publici pentru lăcașuri de cult. Motivul invocat de acestea, cunoscut și de opinia publică, este că bisericile au primit anual finanțări de la stat, în timp ce spitale și școli au fost închise ori sunt în suferință. Curtea de Conturi susține cu cifre argumentația ONG-urilor. În 2011, Patriarhia a avut cheltuieli de 59.125.434 lei și venituri de peste 87.000.000 de lei. Fondurile primite de la stat merg în construcția de lăcașuri de cult, pentru plata salariilor profesorilor de religie, a preoților și a personalului neclerical. Spre deosebire de spitale și școli, bisericile nu sunt niciodată în pierdere. Toate lăcașurile de cult care aparțin cultelor religioase recunoscute oficial în România sunt scutite de taxe și impozite pe clădiri și terenuri. După împroprietărirea bisericilor prin Legea 18/1991, ctitoria de biserici a devenit un fenomen, chiar și pe timp de criză. Biserica Ortodoxă are și o explicație legată de veniturile de la buget. Situația se datorează secularizării averilor bisericești de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. În anul 1863, proprietățile bisericilor și mănăstirilor din țară au fost trecute în proprietatea statului, care s-a angajat să întrețină lăcașurile de cult și să asigure salarizarea personalului.

În județul Neamț sunt 539 de lăcașuri de cult și 137 de școli

În timp ce, în ultimii ani, se înființează câte un nou lăcaș de cult în fiecare sat sau cartier de oraș, câteva școli își închid porțile. Județul Neamț numără, în prezent, 539 de lăcașuri de cult reprezentând toate confesiunile religioase și numai 137 de unități de învățământ cu personalitate juridică. Comuna Bahna, de exemplu, numără opt sate: Bahna, Izvoare, Țuscanii din Deal, Țuscanii din Vale, Broșteni, Băhnișoara, Arămești, Liliac. La opt sate sunt zece biserici și doar două școli, în satele Bahna și Izvoare.

La finanțarea construcției și renovării de lăcașuri de cult nu contribuie doar Guvernul. Bani investiți în „numele Domnului” pentru biserici vin și din sponsorizări, de la primărie și credincioși. „Vom aloca și în acest an fonduri pentru culte: la reparația bisericii din satul Ghidion, pentru construcția unei case mortuare în satul Stănița și la ridicarea unei case praznicale în satul Todireni„, declară Laurențiu Bebi Todireanu, primarul comunei Stănița. Când vine vorba de cheltuielile administrației, edilii comunei revin cu o declarație mai nuanțată. „Numai la iluminatul public avem o factură de 18.000 lei neachitată. O să vedem câți bani vom repartiza cultelor, doar nu o să închidem lumina ca să dăm bani la biserici„, spune primarul comunei Stănița.

Școlile s-au comasat, nu și bisericile. Noua școală din satul Chicerea, comuna Stănița, construită din fonduri de la Banca Mondială, nu a funcționat mai mult de trei luni, după care Ministerul Educației a închis-o.

Pentru culte, ortodox și catolic, administrația locală de la Văleni va aloca din bugetul local 60.000 de lei, în timp ce pentru școli doar 20.000 lei. Pentru fiecare finanțare există o explicație. „Turnul clopotniței este monument istoric, ce datează din anii 1878 – 1879, și va trebui reparat, pentru că există riscul să se dărâme„, a spus Ionel Stoleru, primarul comunei Văleni. O necunoscută rămâne finanțarea lucrărilor la noua școală din satul Văleni, începută în anul 2008. „Numai Dumnezeu știe când ni se vor aloca fonduri pentru școală„, spune primarul comunei Văleni.