Prima paginăActualitateRural

Comunitatea din Gherăeşti sărbătoreşte Joia Verde

Dimensiune text

Sărbătoarea Trupul şi Sângele Domnului reuneşte fiii satului de pretutindeni. Slujba religioasă va fi oficiată de PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, fiu al satului. Autorităţile locale au pregătit localnicilor şi invitaţilor surprize muzicale şi distracţie în bâlciul amenajat pe spaţiul din faţa bisericii, precum şi un foc de artificii.

Biserica catolică din Gherăeşti

Biserica catolică din Gherăeşti

Credincioşii romano-catolici celebrează joi, 19 iunie, cu bucurie şi pietate, sărbătoarea Trupul şi Sângele Domnului, o zi cunoscută sub numele de „Joia Verde”. Denumirea populară de „Joia Verde” s-a născut ca urmare a obiceiului construirii de altare în căsuţe din crengi verzi şi împodobirii altarelor cu multă verdeaţă, unde urmează să se organizeze procesiuni cu preasfântul sacrament.

Solemnitatea Trupul şi Sângele Domnului reprezintă o continuare şi o desăvârşire a cultului euharistic care a început încă din Joia Mare, ajunul dăruirii sale pe cruce, pentru a fi hrana şi mântuirea veşnică a credincioşilor. Sărbătoarea este un simbol cu trimitere la Cina cea de Taină a Domnului Isus şi apostolilor.

A devenit o tradiţie pentru locuitorii comunei Gherăeşti ca, la o săptămână şi jumătate după sărbătoarea Rusaliilor, când Biserica Catolică celebrează Trupul şi Sângele Domnului, să se adune la biserica din sat pentru a-i cinsti hramul. Sunt aşteptaţi la eveniment câteva sute de locuitori din Gherăeşti. Slujba religioasă va fi oficiată de PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, fiu al satului, alături de preotul Daniel Ghiţiu, parohul Bisericii „Trupul şi Sângele Domnului” din Gherăeşti şi de numeroşi preoţi. Preoţii în veşminte de sărbătoare, copile în rochii de mireasă, femei şi copii îmbrăcaţi în costume populare, cu flori în mână, fanfara şi corul bisericii vor crea o atmosferă plină de solemnitate. La marea sărbătoare se întorc şi fiii satului care locuiesc în ţară sau în străinătate. Alături de Carol Bereşoaie, primarul comunei Gherăeşti, vor asista la slujbă reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, intelectuali ai satului, oameni de afaceri şi politicieni.

joia 03Autorităţile locale de la Gherăeşti au pregătit localnicilor surprize muzicale şi distracţie în bâlciul amenajat pe spaţiul din faţa bisericii, dar şi un foc de artificii. „Hărnicia locuitorilor comunei Gherăeşti a schimbat aspectul acestei aşezări. Nicio nenorocire nu a putut să ne distrugă. Suntem o comunitate puternică, o adevărată familie. Asta vom demonstra şi în această zi de sărbătoare, că suntem uniţi, că ne iubim locurile natale şi că, oriunde am fi în lume, ne reîntoarcem la rădăcini pentru a fi aproape de cei dragi. Vom petrece două zile cu toată comunitatea, dar şi acasă, în familie”, a precizat Carol Bereşoaie, primarul comunei Gherăeşti.

515 ani de la prima atestare documentară a satului Gherăeşti

Prima atestare documentară a localităţii Gherăeşti este din 1499. Cât priveşte prezenţa catolicilor în zonă, aceasta datează din 1745, an în care în Gherăeşti apar primele 13 familii sosite tocmai din Transilvania. Multă vreme, credincioşii catolici, după stabilirea lor în Gherăeşti, nu au avut biserică şi s-au deplasat la Săbăoani şi Hălăuceşti pentru a participa la slujbele religioase. Această situaţie s-a menţinut până în anul 1776, când se vorbeşte de existenţa primei biserici la Gherăeşti. Catolicii din Gherăeşti, alături cu fraţii ortodocşi, au luptat împreună pentru apărarea şi independenţa ţării. Apelul lui Mihail Kogălniceanu din anul 1877, din timpul războiului pentru independenţă, a găsit ecou în sufletele localnicilor. În conflagraţiile din primul şi al doilea război mondial, locuitorii din Gherăeşti au scris cu sângele lor o pagină legendară din istoria poporului român.

Două decenii de la construcţia actualei biserici a satului

Prima menţiune despre o biserică catolică la Gherăeşti datează din 1776. Ulterior, au fost construite altele trei. Actuala biserică a fost finalizată la 20 noiembrie 1994. În anul 1983, regretatul paroh Isidor Mocanu a anunţat enoriaşii pregătirea lucrărilor de reparaţii capitale la biserică, deşi nu avea aprobare decât de la Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti şi numai pentru reparaţii curente. Un an mai târziu, parohul a cerut un împrumut conducerii Arhiepiscopiei, pentru efectuarea lucrărilor. Autorităţile locale au închis ochii, făcându-se că nu văd ce se întâmplă în curtea bisericii, unde nu se efectuau reparaţii curente, ci se înălţa o biserică nouă, cu sprijinul localnicilor şi al unor întreprinderi care au înţeles demersul parohului Isidor Mocanu. Localnicii povestesc că, de frica Securităţii, pământul scos de pe urma săpăturilor în timpul zilei era cărat noaptea cu camioanele pentru a ascunde că acolo se realiza o construcţie în adevăratul sens al cuvântului.

Păstorul diecezei a dispus ca sfinţirea lăcaşului de cult să fie celebrată de sărbătoarea Domnului Isus Cristos, Regele Universului, pe 20 noiembrie 1994, ca o încununare a ostenelilor legate de ridicarea noii biserici.

Episcopul de Iaşi, Petru Gherghel, fiu al satului Gherăeşti 

Şcoala din Gherăeşti

Şcoala din Gherăeşti

PS Petru Gherghel, episcopul Diecezei Romano-Catolice de Iaşi, este fiu al satului Gherăeşti. La 21 februarie 1978, Papa Paul al VI-lea l-a numit administrator apostolic de Iaşi, iar la 14 martie 1990 a fost numit episcop de Iaşi de către Papa Ioan Paul al II-lea. „Episcopul este foarte iubit de comunitate şi aşteptat la toate evenimentele satului”, a spus Carol Bereşoae, primarul comunei Gherăeşti.

De numele episcopului Petru Gherghel se leagă construirea unei grădiniţe cu 120 de locuri, un aşezământ social destinat bătrânilor, care funcţionează de câţiva ani, şi o biserică în construcţie.

Generozitatea episcopului este cunoscută de toţi localnicii din comună. „Face multe binefaceri oamenilor aflaţi în suferinţă, fizică şi materială. Pune cuvânt pe la cei mai buni doctori din spitalele din Iaşi, pentru ca suferinţa unor oameni să fie alinată, şi acordă sprijin financiar celor aflaţi în nevoi. Este un om în faţa căruia te înclini cu respect”, spune primarul Bereşoaie. 

Oameni de seamă ai satului Gherăeşti

Școala din Gherăeşti a fost deschisă la 1 septembrie 1858, primul dascăl al şcolii fiind George Simionescu. Învăţătorul şi-a început activitatea la şcoală cu şase elevi adunaţi din satele vecine. Arendaşul moşiei Gherăeşti, Filip Manoliu, a fost cel care a construit primul sediu de şcoală, la cererea Ministerului Instrucţiunii Publice. Acestei clădirii i s-au alăturat şi alte corpuri de şcoală, ridicate în 1914, 1961 şi 2005, şi câteva extinderi necesare ca urmare a creşterii numărului de elevi. În prezent, şcoala din Gherăeşti dispune de o bază materială modernă şi de un corp profesoral pregătit şi dăruit. Dintre intelectualii care s-au format pe băncile şcolii din Gherăeşti amintim: Gheorghe Avădănii, Carmen Sandu Hârţescu, Adina Nicoleta Ivănescu, Constantin Sandu (medici), Vasile Pal şi Mihai Ivănescu (ofiţeri de armată), Mihai Andrei, Mihai Gherghel, Mihai Cojocaru şi Eugen Tancău (ingineri), Flavian Farcaş şi Claudia Cobzaru (cadre didactice universitare), Cezar Toma şi Virgil Iştoc (jurişti), Adina Blaj (jurnalist), Mihai Blaj (profesor şi antrenor de baseball), Dorin Ciuştea (economist), Grigore Agache (pictor), Felicitas Iştoc Bordianu (cântăreaţă de operă), Iosif Enăşoae, Iosif Imbrişcă şi Eugen Blaj (preoţi).

Centrul de Cultură şi Creaţie din Gherăeşti

Centrul de Cultură şi Creaţie din Gherăeşti

O comună cu multe proiecte realizate

Printre cele mai recente realizări din comuna Gherăeşti se numără modernizarea fostului cămin cultural, transformat în Centru de Cultură şi Creaţie. La acesta se adaugă construirea unui Centru de zi destinat copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, reabilitarea sălii de festivităţi destinată organizării evenimentelor de familie, modernizarea dispensarului uman şi a celui veterinar, amenajarea centrului civic al comunei, împrejmuirea şi restaurarea monumentelor eroilor, asfaltarea străzilor din comună, înfiinţarea de reţea de alimentare cu apă şi de canalizare. Oina – sportul naţional – şi creşterea andivelor au făcut să se vorbească la superlativ despre comuna Gherăeşti în toate colţurile ţării.

Partajează articolul

COMENTARII

WORDPRESS: 0