Castelul Sturdza a primit mii de vizitatori

Evenimentul organizat la Miclăușeni a atras mii de vizitatori. Cei care au inițiat ”Călătorie la 1900” vor să restaureze castelul. Printre susținătorii manifestării a fost și Primăria Romann, dar și oameni de afaceri romașcani. Castelul Sturdza aparține Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Domnițe, cavaleri, cai și calești, muzică de epocă și bucate care respectă, de un secol, aceeași rețetă. Toate acestea au putut fi admirate, sâmbătă și duminică, la evenimentul ”Călătorie la 1900”, care s-a desfășurat la castelul Miclăușeni, din fostul județ Roman. Castelul este la doar 20 de kilometri de cetatea mușatină, astfel că prezența covârșitoare a romașcanilor la castel – fie simpli vizitatori sau voluntari în această acțiune de excepție – nu a fost o surpriză.

Castelul Sturza de la Miclăușeni se află în proprietatea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. A fost refăcut, parțial, prin intermediul Direcției de Cultură Iași, dar munca de restaurare trebuie să continue. Organizatorul evenimentul a fost maica Parascheva Călmățuianu, care este și coordonatorul Centrului Social-Cultural ”Sfântul Ilie” din Miclăușeni, patronat de Mitropolia Moldovei și Bucovinei. ”Este prima manifestare culturală de amploare pe care o găzduim și o organizăm. Am gândit această manifestare ca un prim pas spre restaurarea castelului. Este vorba de revigorarea vieții culturale a acestui castel. Anul acesta se împlinesc 110 ani de la finalizarea construcției castelului. O altă dată importantă este anul 1944, când, în situația creată de cel de-al doilea război mondial, castelul a fost jefuit: întâi de ruși și, apoi, de către români. De-a lungul timpului, am recuperat fotografii, cărți, obiecte care au aparținut acestui castel și pe care noi le denumim memoria castelului”, a spus maica Parascheva Călmățuianu. Aceasta a mulțumit, totodată, celor care au ajutat la recuperarea obiectelor.

Înalt Preasfințitul Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, nu a fost prezent la eveniment, dar cuvântul său a fost rostit de arhimandritul Hrisostom Rădășanu, consilier educațional al Arhiepiscopiei Iașilor. Printre autoritățile care s-au implicat în organizarea evenimentului s-a numărat și Primăria municipiului Roman. Sâmbătă dimineață, primarul Leoreanu a venit la Miclăușeni împreună cu soția, dar și cu mai mulți oameni de afaceri romașcani care au sprijinit evenimentul. Drept dovadă, la categoria sponsori erau trecute firmele Marsat SA și carmangeriile Căpraru.

În fața auditoriului, primarul Leoreanu a prezentat, pe scurt, istoria castelului, apoi și-a declarat sprijinul pentru restaurarea castelului: ”Fiecare epocă are măreția ei, care învinge timpul: oameni, locuri, fapte și întâmplări. Unele se pierd în negura vremurilor, altele rămân legende. Ne dorim ca maiestuosului edificiu, o capodoperă a stilului gotic, să-i fie redată strălucirea de altă dată. Și pentru că manifestarea de astăzi stă sub semnul Zilelor Europene ale Patrimoniului, care se desfășoară în luna septembrie a fiecărui an, ne alăturăm îndemnului organizatorilor. Împreună, sprijinim restaurarea castelului. Parafrazându-l pe domnitorul Petru Rareș, vă transmit în încheiere: nădăjduim în Dumnezeu că ansamblul patrimonial de la castelul Sturza, Miclăușeni, va fi, iarăși, ce a fost și mai mult decât atât”.

Directorul Direcției de Cultură Iași, Virgil Băbâi, a fost autocritic cu privire la lucrurile care nu s-au făcut până acum la castel: ”Reprezint Direcția județeană de Cultură Iași, o instituție a Ministerului Culturii, instituție vinovată de nerestaurarea Castelului Sturdza. Societatea noastră nu a făcut finanțările cuvenite pentru restaurarea monumentelor istorice. Fără restaurarea monumentelor, atât laice, cât și religioase, Iașiul nu va putea deveni capitală culturală”. Directorul Băbâi a spus că cei care au lucrat la restaurarea castelului de la Miclăușeni ar trebui trași la răspundere pentru lucrările de mântuială, care s-au făcut fără respectarea proiectului.

Vorbele lui Virgil Băbâi sunt confirmate de ceea ce vede turistul care ajunge pe moșia prințului Sturdza. Clădirea impunătoare, cu basoreliefuri deosebite, are porțiuni care vorbesc despre  trecerea timpului. Interiorul, cândva bogat în picturi murale, nu mai are ce etala vizitatorilor. Strădania voluntarilor a înfrumusețat și a dat viață încăperilor care, în cele două zile, au fost vizitate de mii de persoane. Cei cu dare de mână au putut cumpăra obiecte vechi, lumânări făcute și pictate manual, obiecte de îmbrăcăminte tradiționale, dulcețuri, miere de albine sau obiecte care promovează castelul de la Miclăușeni- cărți, pliante, vederi, magneți de frigider sau căni, toate personalizate cu imaginea castelului. Printre surprizele oferite vizitatorilor s-au numărat ateliere pentru copii – improvizație teatrală și creație personală – și pentru adulți, teatru în aer liber, recitaluri și parade.