Casa Calistrat Hogaş este un muzeu unic la nivelul Moldovei

Au trecut 97 de ani de la stingerea din viaţă a lui Calistrat Hogaş.

Joi, 28 august, s-au împlinit 97 de ani de la trecerea în nefiinţă a bine-cunoscutului autor al unor volume ca „Pe drumuri de munte” sau „În munţii Neamţului”, Calistrat Hogaş. Cu această ocazie, am răsfoit câteva file imaginare ale vieţii acestuia, dar şi ale istoriei muzeului care îi poartă numele, Casa Calistrat Hogaş, situată în incinta Colegiului Naţional „Roman-Vodă”. Clădirea denumită acum Casa Calistrat Hogaş a fost construită în anul 1897 de arhitectul Constantin Băicoianu, împreună cu doi arhitecţi italieni (Villa şi Fantoli) şi o echipă de muncitori români şi italieni.

„Ea a fost concepută ca locuinţă a directorilor Liceului «Roman-Vodă» din acea perioadă. Acest lucru reprezenta o dovadă de deosebit respect pentru directorii Liceului «Roman-Vodă», pentru că societatea de atunci era de părere că directorii trebuie să locuiască cât mai aproape de procesul educaţional, lucru benefic pentru acesta”, mărturiseşte Cornelia Jora, bibliotecară a Colegiului Naţional „Roman-Vodă”, totodată fostă elevă a acestuia. Muzeul a primit numele Calistrat Hogaş deoarece acesta a trăit în această clădire, având funcţia de director al Liceului «Roman-Vodă» între anii 1891-1899 şi s-a stins din viaţă tot în acest edificiu, pe 28 august 1917.

A existat o perioadă, după Revoluţie, când Casa Calistrat Hogaş era într-o stare de degradare avansată, însă cu sprijinul acordat de Primăria Municipiului Roman şi al primarului Laurenţiu Dan Leoreanu, în luna mai a anului 2011, muzeul a fost repus în valoare.

„Am încercat să gândesc acest muzeu ca un tot unitar, ca un cerc care se închide”, a mărturisit Cornelia Jora, cea care s-a implicat în valorizarea acestui edificiu cultural. „Nimic nu se realizează dacă nu pui suflet”, a adăugat ea.

În ceea ce priveşte organizarea interioară a Casei Calistrat Hogaş, Cornelia Jora povesteşte că la subsolul vilei se găsesc elemente de etnografie şi folclor, două etaje ale vilei sunt dedicate ştiinţei, artei şi culturii cuprinzând documente, cărţi, diplome, titluri academice adunate de la foşti profesori şi elevi ai colegiului, dintre care amintim doar câteva nume Gheorghe A.M. Ciobanu, Violeta Lăcătuşu, Max Blecher, Virgil Petrovici, I.C. Istrati, Lazaro Orenstein, Mihail Jora, D.D. Botez.

„Pe măsură ce ne apropiem de cer, încheiem cu partea spirituală, adică segmentul ecumenic, ţinând cont de contextul religios din zonă: ortodoxie, cultul catolic şi cultul mozaic”, prezintă Cornelia Jora mansarda vilei.

În prezent, Casa Calistrat Hogaş este vizitată de foştii elevi ai colegiului.

„În această vară au fost peste 15 întâlniri de promoţie. Am bătut recordul!”, spune Cornelia Jora. Tot în vara ce tocmai se încheie, Casa Calistrat Hogaş a fost vizitată de academicianul Solomon Marcus, care a rămas plăcut impresionat de documentele deţinute de muzeu. „M-a felicitat şi m-a încurajat să continui”, a spus Cornelia Jora. Pe de altă parte, primele ore de dirigenţie pentru „bobocii” din clasele a IX-a se ţin în Casa Hogaş:

„În societatea actuală, nonvaloarea este extrem de mediatizată şi tinerii noştri sunt debusolaţi”, a explicat Cornelia Jora.

Muzeul este deschis şi publicului larg, cu condiţia ca vizitatorii să îşi anunţe prezenţa urmărind programul de la intrarea muzeului sau sunând la numărul de telefon afişat pe uşă.