Boieri de viță veche și-au dat întâlnire la muzeu

În cadrul celei de a V-a ediţii a conferinţei de antropologie urbană de la Roman a fost deschisă o expoziţie de fotografie.

Muzeul de Istorie din Roman a găzduit, în perioada 11 – 12 octombrie, lucrările ediţiei a V-a a conferinţei de antropologie urbană intitulată „Feţe ale oraşului. Identităţi şi interferenţe în spaţiul urban”. Evenimentul a fost organizat de Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Primăria municipiului Roman şi Asociaţia pentru Antropologie Urbană din România, filiala Roman. În cele două zile ale manifestării au susţinut comunicări ştiinţifice specialişti în domeniul antropologiei urbane, istorici, preoţi, pasionaţi de acest domeniu ofertant. „Întâlnirea a avut o temă valoroasă pentru domeniul antropologiei şi s-a constituit într-o dispută de idei în care am atras şi specialişti din Bucureşti. În cei cinci ani de la organizarea la Roman a primei conferinţe de antropologie s-a format un grup de intelectuali care întreprinde cercetări despre oraşul Roman şi fac ca activitatea culturală a oraşului să crească. Deschidem larg porţile muzeului, gazda cea mai potrivită, spunem noi, pentru desfăşurarea acestui tip de manifestări”, a spus, în cuvântul de întâmpinare, muzeografa Iulia Butnariu, de la Muzeul de Istorie din Roman, unul dintre organizatorii manifestării.

La deschiderea lucrărilor a participat şi profesorul Laurenţiu Dan Leoreanu, primarul municipiului Roman.

„Această manifestare este importantă prin valoarea sa ştiinţifică, prin analizele şi cercetările care se fac, dar şi prin continuitate”, a spus acesta. Totodată, a fost dat citire mesajului adresat de deputatul Elena Udrea la lucrările conferinţei. Printre invitaţii care au susţinut comunicări ştiinţifice s-au aflat profesorii Despina Naghi şi Narcisa Știucă, de la Facultatea de Litere din Bucureşti.

Vizită de documentare la conacul de la Văleni

Conferinţa a inclus şi o expoziţie realizată cu fotografii vechi din patrimoniul muzeului, dar şi cu sprijinul unor particulari, care au readus în atenţie vechi familii boiereşti din zona Roman. Printre cei care a susţinut o comunicare legată de tema în discuţie a fost şi Ovidiu Leonte, secretar al Primăriei Văleni, autor al primei monografii a comunei. Ovidiu Leonte a descoperit un patrimoniu imagistic valoros, care conţine fotografii ale vechii familii boiereşti Stârcea din Văleni, obţinute cu sprijinul urmaşului boierului Stârcea. Invitaţii la conferinţă au avut posibilitatea să facă o deplasare în comuna Văleni, pe domeniul fostului boier Stârcea.

„Este o străveche familie boierească, răspândită mai mult în Bucovina şi Basarabia, apărută în documentele vremii încă din secolul al XVI-lea, ca Stîrce, Stîrcea sau Styrcea, a cărei linie genealogică începe în anul 1428 cu marele boier pan Dragomir Stîrcea, originar din Suceava. Documentele sau uricele domneşti îl pomenesc, printre boierii Sfatului în anii 1515, 1518, 1520 şi 1522 sub domnia lui Bogdan cel Orb şi a lui Ștefăniţă, pe nepotul lui Ștefan cel Mare şi Sfânt.După desprinderea Bucovinei, în anul 1775, de Moldova, prin alipirea la Imperiul Habsburgic, familia Stârcea, ca şi alte familii boiereşti, a rămas în Bucovina, acolo unde avea proprietăţi şi unde a primit şi titluri nobiliare: baron sau cavaler, din dorinţa autorităţilor habsburgice de a-şi atrage persoane influente provenind din marile familii boiereşti. La Văleni, familia Stîrcea a ajuns prin intermediul Ecaterinei Văleanca Eni, care se va căsători în anul 1836 cu Iancu Stîrcea. Astăzi, actualul proprietar – Michael David Edward Styrcea -, cetăţean român, deţine la Văleni 50 de hectare de teren şi 105 de hectare de pădure. Michael David Edward Styrcea restaurează, după documente şi fotografii de epocă, toate clădirile de pe moşie, inclusiv fosta şcoală, care am vrea să devină un punct de atracţie. Nu a uitat nici parcul dendrologic, în suprafaţă de peste două hectare, unic în zonă, care va fi amenajat şi întreţinut”, a spus Ovidiu Leonte, gazda întâlnirii de sâmbătă. Musafirii au fost întâmpinaţi la Văleni de primarul Ionel Stoleru şi preotul Gheorghe Ouatu.