30 martie 1392 este ziua de naştere a Romanului

La aniversarea a 622 de ani de atestare documentară au participat reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, oameni de cultură romaşcani, profesori şi clerici.

Muzeul de Istorie din Roman (Palatul Nevruzzi) a găzduit duminică, 30 martie, simpozionul ştiinţific

„Din istoria oraşului Roman – 622 de ani de la prima atestare documentară”. La eveniment au participat reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, oameni de cultură romaşcani, profesori şi clerici.

„30 martie 1392 este ziua de naştere a Romanului doar în act, deoarece oraşul datează cu mult înainte, din perioada timpurie a Evului Mediu. Mă bucur că o săptămână încărcată cu multiple activităţi culturale se încheie cu sărbătorirea atestării documentare a municipiului Roman. Trebuie să trăim mai plenar această atmosferă familială. Cred că, de la an la an, se observă amploarea acestui sentiment şi a solidarităţii în comunitate. Înainte se vorbea despre Roman ca despre un oraş, undeva din Moldova. Am promovat foarte mult Romanul, capitala Moldovei, a ţinutului de Jos, la nivel regional şi naţional şi trebuie militat pentru acest lucru în continuare”, a precizat primarul municipiului Roman, profesorul Laurenţiu Dan Leoreanu.

Din partea Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului a vorbit preot doctor Florin Aurel Țuscanu, parohul Bisericii „Sfântul Vasile cel Mare” din Roman.

„Sărbătoarea din 30 martie aminteşte de actul de naştere al cetăţii. Este un prilej de retrospectivă a celor 622 de ani de existenţă, de bilanţ, mai ales că, la confluenţa Moldovei cu Siretul, Alexandru cel Bun a aşezat o episcopie, un centru eparhial care a avut un rol special în viaţa cetăţii. Romanul nu este doar spaţiul în care locuim, ci şi vibraţia strămoşilor noştri. În şirul episcopilor de Roman s-au aflat şi patru sfinţi care au locuit, vremelnic, în urbea noastră: Dosoftei, cel care a transpus în versuri Psaltirea, în secolul al XVII-lea, Teodosie de la Brazi, Pahomie de la Gledin şi Ioan de la Râşca şi Secu”, a spus preotul Țuscanu.

Cercetător Florin Ionuţ Filip, de la Comisia Naţională a Patrimoniului Imaterial din cadrul Ministerului Culturii, speră la împlinirea proiectelor romaşcanilor:

„Vin cu mare bucurie la sărbătoarea naşterii oficiale a oraşului Roman. Întotdeauna laud oraşul Roman pentru că reuşeşte, de fiecare dată, să ţină ştacheta sus sub aspect cultural. De la Bucureşti nu prea reuşim să ajutăm comunităţile locale, însă reuşim să le facilităm accesul la anumite proiecte. Să sperăm că, într-o zi, Cetatea Nouă a Romanului va fi reconstruită şi va fi oferită romaşcanilor şi turiştilor români şi străini, pentru a arăta importanţa acestei aşezări orăşeneşti în Evul Mediu”.

Moderatorul întâlnirii, muzeograful Adrian Ciobanu, responsabilul Muzeului de Istorie din Roman, a trecut în revistă manifestările culturale găzduite de instituţiile de cultură din Roman în luna martie:

„Este vorba despre expoziţia de artă asiatică a profesorului Alexandru Cramer, de la Muzeul de Artă, realizată în colaborare cu Colegiul Tehnic «Petru Poni» şi profesoara Cătălina Corhăneanu. Tot la Muzeul de Artă a fost deschisă cea de-a doua ediţie a Salonului de primăvară. Totodată a fost lansat volumul «Identităţi artistice la Roman» al muzeografei Minodora Ursachi, care a primit o diplomă de excelenţă din partea Muzeului de Artă. Tot în cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea oraşului Roman, Muzeul de Știinţele Naturii a deschis o nouă expoziţie”.

În cadrul manifestării au fost susţinute 34 de comunicări ştiinţifice despre locuri, personalităţi şi evenimente care s-au desfăşurat la Roman de-a lungul celor peste 600 de ani.