23 august 1944 în Garnizoana Militară Roman

În urma ofensivei sovietice din 19 şi 20 august 1944, oraşul Roman a fost supus unor intense bombardamente de aviaţie, o parte din populaţie fiind nevoită să se evacueze pe calea ferată.

În momentul trecerii României de partea Naţiunilor Unite la data de 23 august 1944, frontul germano-româno-sovietic se afla pe traseul nord Tîrgu Neamţ, nord-est Roman, nord Bârlad, nord-vest Huşi şi nord Chişinău.

În cadrul acestui dispozitiv strategic defensiv adoptat de armata română, oraşul Roman s-a aflat în zona de concentrare a marilor unităţi româno-germane aflate sub presiunea puternică a trupelor sovietice.

Încă din primele ore ale zilei de 23 august 1944, armata română a început retragerea la vest de Siret, operaţiune ce va fi încheiată la ora 07.00. Divizia 1 Blindată română a primit ordin să împiedice trecerea trupelor sovietice la sud de satul Doljeşti, după care urma să se deplaseze în raionul Săbăoani-Barticeşti-Pildeşti.

În după-amiaza zilei de 23 august 1944, gruparea „Colonel Nistor”, constituită din efective ale Diviziei 1 Blindată, a pornit un atac pe un front de 15 kilometri între Roman şi Dulceşti. Fără sprijin de artilerie şi care de luptă, aceasta a reuşit să reocupe intersecţia şoselelor de la Castelul de apă (13 kilometri de Roman), oprind înaintarea inamicului ce venea dinspre Miclăuşeni.

În cele din urmă, fiind ameninţate cu încercuirea, forţele din gruparea „Colonel Nistor” au fost nevoite să se retragă la vest de râul Moldova. De asemenea, Divizia 1 Blindată, după ce a organizat trei capete de pod în localităţile Boteşti, Gherăeşti şi Corhana, a fost obligată să-şi mute punctul de comandă mai întâi la Dulceşti şi, de aici, sub presiunea puternică a inamicului, la Bozieni.

Pătrunderea trupelor sovietice la vest de Siret, între Roman şi Piatra Neamţ, a avut drept consecinţă interceptarea de către inamic a tuturor căilor de comunicaţie pe care se repliau trupele noastre.

În seara zilei de 23 august 1944, la ora 22.00, la posturile de radio a fost transmisă proclamaţia Majestatea Sa Regele Mihai, prin care se anunţa încetarea ostilităţilor împotriva Uniunii Sovietice şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei.

Trebuie menţionat faptul că, în ziua de 23 august 1944, resturi din unităţile din compunerea Diviziei 7 Infanterie „Roman”, alături de unităţi ale armatei germane, se aflau în retragere din direcţia Iaşi-Vaslui-Bârlad, la podul de la Cozmeşti.

În dimineaţa zilei de 24 august, Divizia 7 Infanterie „Roman” a primit ordinul de încetare a ostilităţilor, precum şi misiunea de a se retrage şi a se reorganiza în localitatea Caracal, judeţul Olt.

La data de 24 august 1944, generalul Alexandru Saidac, comandantul Diviziei 1 Infanterie, a fost arestat de către sovietici în localitatea Buhuşi, în apropiere de Bacău, deoarece a refuzat ordinul acestora de a depune armele. După arestare, acesta a fost transportat de la Bacău la Roman, unde sovieticii înfiinţaseră un lagăr pentru ofiţerii români. Generalul Alexandru Saidac consemnează:

„Am văzut numai grupuri, grupuri de soldaţi, din unităţile noastre, dezarmaţi, unele grupuri mai mari, altele mai mici. Oprindu-i şi întrebându-i din ce unităţi sunt, am constatat că sunt din Divizia 4 infanterie şi fuseseră dezarmaţi la nord de Buhuşi, din Divizia 20 infanterie etc. Întrebând unde sunt ofiţerii, mi-au spus că lor le-au dat drumul, iar pe ofiţeri i-au ridicat şi dus în lagăr. Tot drumul era drum de arme rupte, mitraliere, camioane răsturnate, tunuri sfărâmate de tancuri, o mulţime de căruţe distruse, în fine, tot felul de echipament şi material de război, cadavre de cai, cadavre de soldaţi, nemţi şi români, pe marginea şoselei, neîngropaţi”.

În comunicatele Wehrmacht-ului pentru ziua de 24 august 1944 se consemnează:

„În (zona de) sud a frontului de est, inamicul a înaintat cu unităţi de infanterie motorizată şi de tancuri până în zona Prutului Inferior, pe ambele laturi. Pe Siretul Mijlociu sunt, de asemenea, în curs de desfăşurare, lupte violente la Roman”.

Sublocotenentul medic Epifanie Cozărescu, din Regimentul 5 Artilerie grea, veteran de război şi cetăţean de onoare al oraşului Roman, consemnează:

„Spărgând frontul pe la Ierbiceni, blindatele sovietice năvăliră la vest de Podu Iloaiei, o parte rulând nestăvilit către Vaslui, iar o parte o luară spre Târgu Frumos, cu intenţia de a răzbate spre Roman. În seara zilei următoare, am ajuns în satul Elisabeta Doamna (acum Horia), suburbia dinspre miazăzi a oraşului Roman. Dar aici, în loc de a se odihni, oamenii noştri sunt nevoiţi să înghită zgomotul produs de aruncarea în aer a celor două poduri peste râurile Moldova şi Siret, ca şi a depozitului de muniţii din apropiere. A fost o noapte mai mult decât oribilă”.

Actul de la 23 august 1944, prin urmările sale, a reprezentat un moment foarte important în desfăşurarea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Bibliografie:

– Colonel (r.) dr. Dumitru Dobre, prof. Florica Dobre, „Tanchişti români în bătălia Moldovei”, în vol. „Armata română şi patrimoniul naţional”, Editura Centrului Tehnic – Editorial al Armatei, Bucureşti, 2010, p. 432.

– Manuel Stănescu, „Sfârşitul iluziei, Spargerea frontului în Moldova”, în „Historia” nr 151/2014, p. 25.

– Academician Florin Constantiniu, „23 august în comunicatele Wermacht-ului”, în „Document” – buletinul Arhivelor Militare Române, an VIII, nr.4 (30), p. 12.

– Epifanie E. Cozărescu, „Paramedicalia”, Editura pentru ştiinţă S.I.T., Bucureşti, 2007, pp. 34-35.

Articol scris de Sorin Grumuş, istoric