Roman, Neamț
Căutare site

Zilele Ștefaniene – ediția a IV-a, trei zile de manifestări la Roman și Vaslui

Zilele Ștefaniene – ediția a IV-a, trei zile de manifestări la Roman și Vaslui

Începând de marți, 1 iulie, timp de trei zile, are loc o nouă ediție, cea de-a patra, a Zilelor Ștefaniene, programul zilelor dedicate memoriei și moștenirii lăsate de Ștefan cel Mare și Sfânt cuprinzând, la Roman și Vaslui, conferințe, slujbe religioase, expoziții, prezentări de carte și un pelerinaj simbolic pe urmele voievodului. Manifestările sunt organizate de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, Protopopiatul Roman, Primăria municipiului Roman, Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul de Istorie Roman, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău și Asociația „Visarion Puiu”.

Ediția din acest an a Zilelor Ștefaniene, a debutat marți, 1 iulie, în sala de conferințe a Protopopiatului Roman, unde s-a desfășurat simpozionul cu tema „Ștefan cel Mare și Târgul Romanului”. Sesiunea de comunicări științifice pe această temă, moderată de pr. dr. Aurel Florin Țuscanu și lect. dr. Bogdan Constantin Neculau, a reunit prezentări susținute de: Sorin Grumuș, istoric militar – „Organizarea militară în Moldova în timpul domniei lui Ștefan cel Mare”; arhim. dr. Andrei Ioniță – „Ctitorii ștefaniene în Sfântul Munte Athos”; prof. Mihaela Ciobanu, Muzeul de Artă Roman – „Arc peste timp: Portretul lui Ștefan cel Mare”; lect. dr. Bogdan-Constantin Neculau; prof. Mihaela Chelaru și prof. Vilică Munteanu, Arhivele Naționale Bacău – „Ștefan cel Mare și Borzeștiul”; prof. Elena Nicolau și ing. Viorel Nicolau, Editura Cetatea Doamnei – „Mănăstirea Tazlău, ctitorie ștefaniană”; prof. Costin Clit, Colegiul „Cuza Vodă” Huși – „Catedrala „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Huși”; arhim. prof. dr. Mihail Daniliuc, Seminarul Teologic Neamț – „Ștefan cel Mare în ținutul Iașilor”; prof. Adrian Ciobanu, Muzeul de Istorie Roman – „Fortificații militare din Romanul medieval și împrejurimi”; pr. Andrei Crețu, Episcopia Hușilor – „Podul Înalt – Vaslui, simbol al unei victorii legendare”; pr. dr. Aurel Florin Țuscanu – „Episcopul Melchisedec Ștefănescu – promotor al ctitoriilor voievodale”.

Programul manifestărilor de marți a mai inclus trei expoziții, una foto-documentară dedicată Episcopului Melchisedec (curator dr. Elena Brândușa Popovici), una de cartofilie – cu imagini rare ale ctitoriilor ștefaniene (expuse de ing. Viorel Nicolau) și una de medalistică românească (expusă de prof. Vilică Munteanu), alături de prezentarea volumului „Ștefan cel Mare. De la Borzești la Putna”, semnat de generalul (r) dr. Vasile Jenică Apostol.

Miercuri, 2 iulie, este ziua dedicată hramului Bisericii „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Roman, unde vor avea loc slujbe religioase, parastasul pentru ctitori și o agapă frățească. Programul zilei de miercuri va mai include tururi ghidate la Muzeul de Istorie Roman, Catedrala Arhiepiscopală din Roman și Muzeul Eparhial.

Tot cu ocazia Zilelor Ștefaniene, miercuri, 2 iulie, în Parcul Municipal Roman, va avea loc, de la ora 17, un spectacol organizat de Consiliul Județean Neamț, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” și Primăria municipiului Roman, recitalul fiind susținut, în zona foișorului, de Orchestra Ansamblului Folcloric „Floricică de la munte”.

Joi, 3 iulie, este ziua pelerinajului cultural-spiritual „Pe urmele lui Ștefan cel Mare la Vaslui”, care include vizite la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, complexul monumental de la Podul Înalt, Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” și Curtea Domnească din Vaslui.

Vor avea loc evocări susținute de: pr. Dr. Aurel Florin Țuscanu – „Pe urmele lui Ștefan cel Mare și Sfânt la Vaslui”; pr. Constantin Mogoș, Vaslui – „Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul Vaslui”; prof. dr. Nicolae Ionescu, Vaslui – „Ștefan cel Mare și Sfânt – Erou al Creștinătății”; pr. Andrei Crețu, Vaslui – „Podul Înalt – Vaslui, simbol al unei victorii legendare”. În același cadru se vor mai desfășura expoziția de medalistică „Ștefan cel Mare în medalistica românească” (prezentată de colecționarul băcăuan – prof. Vilică Munteanu), expoziția de cartofilie „Ctitorii ștefaniene în vechi cărți poștale românești” (prezentată de ing. Viorel Nicolau – Clubul Colecționarilor Piatra Neamț) și prezentarea cărții „Ștefan cel Mare. De la Borzești la Putna”, semnat de generalul (r) dr. Vasile Jenică Apostol.

„Viața și faptele domnitorului sunt ca niște taine care scapă puterii intelectului de a le înțelege deplin. În viața și faptele sale simțim prezența și lucrarea lui Dumnezeu. După acest criteriu s-a orientat Biserica Ortodoxă Română atunci când l-a trecut în rândul sfinților (20-21 iunie 1992). Canonizarea sa nu a fost decât o confirmare, o împlinire a ceea ce poporul stabilise cu mult timp înainte. Cronicarul Grigore Ureche a descris dimensiunea sfințeniei lui Ștefan, așa cum era perceput acesta de popor: «că după moartea lui până astăzi îi zic Sveti (Sfântul) Ștefan Vodă». Au trecut 33 de ani de la canonizare și Binecredinciosul Voievod a intrat în conștiința românilor ca simbol și icoană. Este evocat și cinstit prin slujbe, acatiste, imne de laudă; poeții, pictorii, sculptorii nu au pregetat să-l zugrăvească în cele mai frumoase culori, expresii și imagini.

În acest context, salutăm și binecuvântăm frumoasa inițiativă venită din partea Protopopiatului Roman, a Pr. Dr. Florin Țuscanu, inițiatorul acestui important eveniment, de a cinsti cum se cuvine, printr-o serie de activități cultural-științifice și religioase, sub genericul «Zilele Ștefaniene» la Roman, ajunse anul acesta la cea de-a IV-a ediție consecutivă, un eveniment la care oamenii de cultură ai urbei mușatine și oaspeți de seamă din țară, vor pune încă o dată în lumină personalitatea și icoana Marelui Voievod”
, a transmis cu acest prilej IPS Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului.

 

Comentarii 1

Discuția cititorilor despre acest articol

  1. Doru MIHAESCU

    Două moşteniri Ştefaniene la Roman : Cetatea Nouă, numită si Smedorova, adică „Cetatea lui Sânmedru”, denumirea veche, moştenită din latină, a Sfântului Dumitru, cetate a cărei constructie a fost incheiată, intr-o prima fază, in anul 1466, când, la 16 septembrie, primul ei pârcălab, pe nume Oanţă, apare intr-un lung şir de documente, unul la fel de lung precum cel al cetătii-capitală de la Suceava ori cel al cetătii de refugiu de la Neamţ ; si cele doua clopote, dăruite in anul 1487, de Marele Ştefan al Moldovei, vechii Catedrale Episcopale de la Roman, preluate şi aşezate la loc de cinste in Turnul-Clopotniţă adus la forma actuală patru secole mai târziu, de eruditul episcop Melchisedec Ştefănescu. Din păcate, Cetate Nouă nu mai poate fi văzută, iar clopotele nu mai pot fi auzite…

Adaugă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.