Vicecampioni la emigranţi

Judeţul Neamţ se află pe locul II pe ţară la numărul persoanelor plecate la muncă în străinătate. Peste 52 de mii de persoane au plecat din judeţ în ultimii ani, principala ţară de destinaţie fiind Italia.

Datele finale ale recensământului din anul 2011 confirmă o statistică sumbră. Zeci de mii de locuitori din judeţ au plecat la muncă în străinătate în ultimii ani, în special din mediul rural, astfel că numărul locuitorilor cu vârste între 25 şi 65 de ani din Neamţ este sub limita naţională, această categorie de persoane reprezentând cea mai mare parte a forţei de muncă „exportată”.

Conform datelor oficiale de la recensământul din 2011, din judeţul Neamţ sunt plecaţi la muncă, pe termen lung, în străinătate, nu mai puţin de 52.919 persoane. Asta face ca judeţul nostru să ocupe locul II, la nivelul întregii ţări, în topul judeţelor cu cel mai mare număr de emigranţi, fiinde depăşit doar de judeţul Bacău. Pe grupe de vârstă, cei mai mulţi – adică 7.879 – au vârsta între 30 şi 34 de ani, fiind urmaţi de cei cu vârste între 25 şi 29 de ani (7.730 de persoane) şi cei cu vârste între de 20 şi 24 de ani (7.704 persoane). În ceea ce priveşte sexul, cele mai multe persoane, adică 26.590, sunt bărbaţi. Principala ţară de destinaţie pentru cei care muncesc în străinătate o reprezintă Italia. Oficial, acolo lucrează 41.337 de locuitori ai judeţului, din care aproape 6.000 au vârste cuprinse între 25-29 de ani. Pe locul doi în topul ţărilor de destinaţie se afă Spania, cu 4.079 de muncitori oficiali din Neamţ, urmată de Regatul Unit al Marii Britanii, cu 1.494 de persoane, şi Irlanda, cu 1.097 de emigranţi nemţeni. În Grecia se află 700 de locuitori ai judeţului, în Germania – 697, în Franţa – 525, în Belgia – 408, în Cipru – 426, în Statele Unite ale Americii – 239, în Canada – 120, iar în Danemarca – 101. Acestea sunt ţările unde se află cei mai mulţi dintre locuitorii plecaţi din judeţ la muncă în străinătate, dar mai sunt şi persoane care au emigrat în Elveţia, Norvegia, Olanda, Portugalia Suedia sau Republica Cehă.

Dincolo de milioanele de euro pe care aceşti emigranţi le-au trimis anual în conturile bancare din România, fenomenul emigrării a avut şi efecte negative, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei, depopularea satelor, sau fenomenul „orfanilor albi”, de care se vorbeşte tot mai des în ultimul timp. Mii de copii au fost lăsaţi în grija bunicilor, a fraţilor mai mari sau a rudelor, ceea ce a dus la creşterea abandonului şcolar, a dezechilibrelor comportamentale în dezvoltarea copiilor şi la creşterea numărului de depresii în rândul acestora.

De exemplu, în prezent, în comuna Săbăoani, sunt plecate la muncă în străinătate aproximativ patru mii de persoane, din cele 12 mii ale comunei. Primarul Valeria Dascălu spune că, dincolo de aspectele negative pe care le-a implicat fenomenul emigrării, cei care muncesc în străinătate au schimbat în bine faţa comunei.

„În primul rând, au apărut construcţii noi, frumoase. Cei care au muncit în străinătate şi-au construit case frumoase, astfel că a trebuit să înfiinţăm drumuri noi. În al doilea rând, veniturile bugetului local au crescut, pentru că cei care muncesc la muncă în străinătate sunt, în general, la zi cu plata taxelor şi impozitelor, iar la sfârşitul fiecărui an reuşim să colectăm impozitele în proporţie de 94-95%. Cei care s-au întors de la muncă au reuşit să deschidă mici afaceri, cum ar fi fabrici de mobilă. Alţii, care au strâns bani, ne cer consultanţă pentru a vedea ce afaceri pot să-şi deschidă în zonă. Noi îi îndrumăm spre Grupul de Acţiune Locală «Valea Siretului», de unde pot obţine fonduri europene nerambursabile pentru mici afaceri. De exemplu, tinerii până în 40 de ani pot obţine fonduri de până la 40 de mii de euro, fără cofinanţare, pentru înfiinţarea de mici ferme sau achiziţia de utilaje”, a declarat primarul Valeria Dascălu.