Românii care au lucrat cu acte legale într-una din ţările Uniunii Europene pot adăuga acea perioadă la vechimea în muncă, pentru a se pensiona. Pentru aceasta este nevoie de comunicare între Casa de Pensii şi instituţia din străinătate care ţine evidenţa contribuabililor, proces care, uneori, se întinde pe ani întregi.
Persoanele care au desfăşurat activităţi profesionale în România şi în alte state membre pot solicita acordarea drepturilor de pensie atât potrivit legislaţiei în vigoare în România, cât şi potrivit legislaţiei celuilalt stat membru implicat.
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, România aplică prevederile regulamentelor europene în domeniul securităţii sociale.
În România, cadrul legal în domeniul pensiilor este reprezentat, în prezent, de Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2011.
Stagiul de cotizare prevăzut de lege pentru obţinerea drepturilor de pensie din sistemul public de pensii din România, în cazul lucrătorilor migranţi, se calculează prin însumarea perioadelor de asigurare realizate în România cu cele de asigurare realizate în alte state membre în care solicitantul a desfăşurat activităţi profesionale şi confirmate ca atare de instituţiile competente ale statelor membre implicate.
Drepturile de pensie comunitară sunt calculate proporţional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat membru implicat, cu respectarea principiului „pro rata temporis” (proporţional cu timpul).
La momentul îndeplinirii condiţiilor de pensionare, persoanele stabilite pe teritoriul României se adresează casei teritoriale de pensii de care aparţin, depunând cererea de pensionare, cerere ce trebuie însoţită de documentele prevăzute de Legea 263/2010, coroborat cu HG nr. 257/2011.
Suplimentar, aceste persoane trebuie să completeze formularele E202, E203, E204 – funcţie de tipul de pensie solicitată, şi formularul E207 (Certificat privind cariera asiguratului).
Casa teritorială de pensii face demersurile către instituţia competentă din statul membru sau statele membre în care solicitantul a desfăşurat activităţi profesionale, pentru ca aceasta/acestea să confirme stagiile realizate.
După ce instituţia competentă a statului membru implicat comunică, prin intermediul formularelor standard de legătură, toate informaţiile necesare, se emite decizia privind admiterea sau respingerea cererii de pensionare, decizie care se comunică persoanei interesate şi/sau celeilalte/celorlalte instituţii competente.
„Precizăm că nu este necesar ca solicitantul să îndeplinească simultan condiţiile necesare deschiderii drepturilor de pensie în toate statele membre implicate, drepturile de pensie fiind acordate cu respectarea prevederilor legislaţiilor naţionale în materie”, a declarat Oana Fodor, purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Pensii (CJP) Neamţ.
Transmiterea datelor poate dura ani de zile
Regulamentele nu prevăd un termen de soluţionare a schimbului de date, însă, potrivit acestora, drepturile se acordă şi se plătesc de la data înregistrării cererii la casa de pensii.
În general, se constată că schimbul de date poate dura între şase luni şi un an şi jumătate de la data transmiterii formularelor europene de legătură de către casa teritorială de pensii, dar au fost situaţii în care schimbul de date a durat şi aproximativ trei ani.
„În soluţionarea cererilor de stabilire a unor drepturi de pensie comunitară, CJP Neamţ a colaborat cu instituţii competente din Anglia, Austria, Cehia, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Spania, Ungaria, Suedia şi Portugalia, în luna august 2015 regăsindu-se în evidenţele noastre 598 de dosare cu drepturi de pensie comunitară. La această dată, sunt în lucru, aproximativ 175 de cereri de stabilire a unor drepturi de pensie comunitară”, a precizat Oana Fodor.
Comentarii 0
Discuția cititorilor despre acest articol