Prima paginăActualitateRoman

Strada Mare, între case monument şi depozite de materiale de construcţii

Dimensiune text

Pe strada Ștefan cel Mare, denumită, în trecut, „Strada Mare”, era o intensă activitate comercială, dar şi  una culturală. Acum,  domină ruinele şi multe magazine care comercializează materiale de construcţii.

 

La începutul secolului trecut, unul dintre cele mai circulate locuri din oraş îl reprezenta Strada Mare. Aici se aflau cei mai mulţi meşteşugari şi comercianţi din Roman. Centrul vechi al oraşului Roman îmbina centrul comercial, până la actuala stradă Dobrogeanu Gherea, cu zona rezidenţială, până în dreptul gării. Dacă centrul comercial a fost distrus aproape total în anii ’80, prin excavarea străzii şi construirea pietonalului, sub nivelul iniţial al străzii – în încercarea de înlăturare aproape completă a beciurilor suprapuse care se aflau situate sub nivelul străzii -, partea rezidenţială a rămas în mare parte.

 

Dărâmături, faţă în faţă cu monumente de arhitectură

În anii ’90, s-a discutat despre reamenajarea zonei rămase din centrul vechi, existând mai multe intenţii în acest sens, cu sprijin guvernamental, chiar, constatăm azi degradarea accentuată a multora dintre imobilele situate aici şi, ceea ce este mult mai grav, dispariţia unor imobile.

strada 1Astăzi, strada Ștefan cel Mare recuperează greu din gloria de altădată. Biserica romano-catolică „Sfânta Tereza a pruncului Isus” şi Cercul Militar sunt printre puţinele clădiri care au trecut proba timpului. Restaurantul şi grădina de vară „Casa Romaşcană” mai încântă, încă, ochiul trecătorilor. În rest, pe lângă un magazin care comercializează biciclete, câteva unde se vind anvelope, o pizzerie şi o librărie, se regăsesc cel puţin zece magazine cu materiale de construcţii.

Reabilitarea şi modernizarea străzii pe fonduri europene, prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, a adus o altă problemă, legată de proprietarii din zonă. Unii au revendicat imobile şi le-au lăsat în paragină, iar alţii nu s-au îngrijit de aspectul exterior. Pe fostul centru vechi al Romanului sunt amplasate aproximativ 70 de locuinţe, din care 14 aparţin municipiului şi sunt date în chirie către romaşcanii cu venituri reduse. Multe dintre acestea nu mai au de mult timp un aspect îngrijit, iar autorităţile iau în considerare dărâmarea caselor care nu sunt monumente de arhitectură, pentru ca terenurile să fie mai apoi concesionate către investitori gospodari. 14 imobile din zona străzii Ștefan cel Mare sînt în evidenţele societăţii Municipal Locato Serv, pentru că sunt locuite de chiriaşi. În nouă dintre ele locuiesc atât proprietari, cât şi locatari care plătesc chirie. Societatea încearcă să menţină în stare cât mai bună locuinţele pe care le gestionează, iar administraţia locală acordă periodic amenzi proprietarilor care nu-şi întreţin casele care le-au fost retrocedate.

 

Amintiri despre un oraş al culturi

Viitorul centrului istoric a fost pus în discuţie când s-a decis demolarea cinematografului „Vasile Alecsandri”, din cauza riscurilor la care erau expuşi cetăţenii care treceau pe lângă clădire. Un final nefericit a avut şi cinematograful Flacăra, unde, în iulie 2007, un om al străzii şi-a pierdut viaţa după ce plafonul clădirii s-a prăbuşit peste el. Atunci, în două săptămâni, autorităţile s-au pus pe treabă şi, împreună cu proprietarul, au eliberat terenul.

strada 2La începutul secolului al XX-lea, pe strada Ștefan cel Mare existau multe librării, de la Biserica „Precista Mare” spre Gară, unele dintre ele având tipografie sau chiar editură: Librăria Beram – tatăl, Frantz Ghinsberg, „Viitorul” Leon Grunberg, Librăria „Naţională” Horowitz, Librăria Michel Șimsenzon, Librăria, tipografia şi Editura „Modernă” Fraţii Rothenberg şi Tipografia şi Librăria „Avram Iancu”. După anii ’60, multe s-au închis. Pe partea stângă a Străzii Mari, mergând de la Biserica „Precista Mare” spre Gară, se afla Librăria „Miron Costin”. Casa Cărţii „Miron Costin”, care a funcţionat pe strada Ștefan cel Mare în perioada aprilie 1992 – 31 decembrie 2011, este unitatea care a continuat activitatea Librăriei „Miron Costin”. În Roman mai există acum doar trei librării, dintre care una singură pe strada Ștefan cel Mare, Librăria „Vasile Alecsandri”. Aceasta continuă să fie o prezenţă activă în viaţa oraşului, având-o ca administrator pe Liliana Tiron, care lucrează aici din aprilie 1989.

Din vechea Stradă Mare a Romanului nu au mai rămas decât amintirile şi însemnările din cărţile de istorie, care ne fac să ne dorim cu toţii să fi trăit în acea epocă.

COMENTARII

WORDPRESS: 3
  • ,,Străzile au amintiri”…deci și Strada Mare a noastră nu se dezice. Foarte bun și la obiect articolul…Semnalez și eu cazul fostei-Circa I Sanitară, care stă în paragină de când a fost retrocedată(citește:retrogradată!) faimoasei actrițe Janine Matei(!!!) care a refuzat s-o închirieze…astfel că adevărații bolnavi care nu pot urca scări, sunt victime ale nepăsării…Oare nu se pot găsi spații la parter în orașul ăsta pentru circumscripțiile sanitare?

  • minodora 8 ani

    „Amintiri despre un oraş al culturi” – corect scris, n-am ce spune! Orfas al culturii, cu doi de i, draga Alina. Ce studii ai?

  • florin 8 ani

    Autoarea articolului face o confuzie in privinta denumirii a doua cladiri : teatrul se numea „Vasile Alecsandri”, iar cinematograful de vis-a-vis se numea „23 August”. Dupa ’90, teatrul a decazut, s-a transformat in cinema ( sub denumirea de „Flacara” ) iar fostului cinematograf i s-a spus „Vasile Alecsandri”. Stiu bine ce spun ; sint romascan din nastere , am 62 de ani, am urmarit numeroase spectacole de teatru si film , in cele doua cladiri, ba chiar am cintat pe scena fostului teatru, cu formatia Casei de Cultura .Dar, ca sa fim cinstiti pina la capat, confuzia e din cauza tineretii autoarei ( care scrie din amintirile proprii) si a unei documentari insuficiente .