Roman, Neamț
Căutare site

Senatorul Chelaru se bate cu doi miniştri pentru Muzeul Naţional al Literaturii Române

Clădirea în care funcţionează trebuie eliberată la 15 iunie. Chiria spaţiilor de depozitare a bunurilor de patrimoniu ajunge la 2,55 milioane de lei. Ministrul de Finanţe şi cel al Culturii sunt somaţi de senatorul romaşcan să intervină de urgenţă.

Senatorul Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului, a cerut marţi, 10 iunie, intervenţia ministrului Finanţelor Publice, Ioana Maria Petrescu, şi a ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, pentru rezolvarea situaţiei grave în care se află Muzeul Naţional al Literaturii Române.

„Care sunt măsurile pe care le veţi întreprinde astfel încât Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, care adăposteşte un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărţi, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video, să-şi poată continua activitatea? De asemenea, care sunt demersurile pe care le veţi iniţia pentru a evita evacuarea şi compromiterea patrimoniului muzeal din imobilul actual?”, întreabă, în numele oamenilor de cultură din Neamţ, şi nu numai, senatorul Chelaru.

Memoriul avansat miniştrilor conţine istoria zbuciumată a imobilului – revendicat de moştenitori princiari care au solicitat şi chiria retroactiv pentru anii în care au fost puşi în posesie, dar nu s-au putut folosi de palat -, dar şi o ameninţare.

„Vă aduc în atenţie situaţia privind proiectul de suplimentare a bugetului Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR) cu 2,55 milioane de lei, pentru eliberarea sediului instituţiei, care a fost retrocedat proprietarilor. Potrivit proiectului de hotărâre, suplimentarea bugetului muzeului a fost cerută de instituţia de cultură, în regim de urgenţă, pentru finanţarea cheltuielilor ocazionate de eliberarea spaţiilor din incinta imobilului din Bulevardul Dacia, nr. 12. În raportul de specialitate al proiectului se arată că reprezentanţii muzeului au anexat notificarea privind eliberarea spaţiului până în data de 15 iunie 2014. Natura acestor cheltuieli este, în principal, finanţarea chiriilor pentru spaţiile tehnice de depozitare a bunurilor de patrimoniu, în condiţiile prevăzute de lege”, precizează senatorul Ioan Chelaru.

Muzeului Naţional al Literaturii Române i-a fost repartizat actualul sediu, din Bulevardul Dacia, nr. 12, în anul 1967.

Prinţul Mihai Sturdza, moştenitorul legatar al defunctei Quaranta di Yullino Emanuela Kretzulescu, decedată în 2008, a cumpărat, cu 2.000.000 euro, jumătate din clădire, partea moştenită de Rudeanu Emanoil Nicolae devenind astfel unic proprietar al clădirii. Primăria Capitalei, administrator al MNLR , a primit dreptul de a funcţiona în continuare în clădire, având obligaţia de a-i achita proprietarului o chirie de 360.000 de euro anual, termenul limită de eliberare a clădirii fiind 15 iunie 2014. Pe 22 mai, Ministerului Culturii i-a fost cerută identificarea unui spaţiu adecvat pentru muzeu, însă nu s-a primit niciun răspuns.

Comentarii 2

Discuția cititorilor despre acest articol

  1. Camelian Propinatiu

    Scriitorii vii e prea cuminti sau nu vor sa riste pentru care e morti. La Budapesta, la Varsovia, la Kiev sau la Moscova, ar fi cerut sute de mii de cititori doua demisii: primarul Oprescu si scriitorul Manolescu, pentru ca n-au gasit din vreme solutii. Iar Muzeul Literaturii Române sa se mute din Bucuresti in orice municipiu care se ofera sa-l gazduiasca! (Amintindu-ne si de incendierea BCU in 1989, sub Iliescu, si de unele apucaturi imobiliare.) Pe treptele Muzeului de Istorie de la Bucuresti, mereu sfertfunctional dupa 1989, o vesela caricatura a lui Traian ne arata viitorul la al Literaturii: sa-si exercite cât mai putin functia educativa, râde dusmanii lui Eminescu.

Adaugă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.