Satul în care nu se colindă

În satul Stejaru, din comuna Ion Creangă, colindatul nu face parte din tradiţia locului. Noul preot al satului, Tiberiu Roşu, şi-a propus să revitalizeze o veche tradiţie. Copiii din corul parohiei vor merge pentru prima oară la colindat pe la casele localnicilor.

Nu ne putem închipui Crăciun fără colinde, fără aceste mesaje tradiţionale româneşti transmise în akinul Nașterii Domnului. Și, totuşi, există un loc unde tradiţia colindatului s-a pierdut în negura timpului. În satul Stejaru, din comuna Ion Creangă, colindele care aduc slavă naşterii fiului lui Dumnezeu nu fac parte din tradiţia locului.

„În urmă cu un an, cu puţin timp înainte de Crăciun, am primit spre păstorire comunitatea din Stejaru. Am aşteptat copiii să mă colinde, aşa cum este tradiţia la români, şi nu înţelegeam de ce satul nu răsună de glasurile copiilor plecaţi să vestească Naşterea Domnului. Cineva mi-a spus că în Stejaru nu se colindă, dar nu a ştiut să-mi spună de ce. Atunci, am început să fac cercetări despre istoria satului”, a spus părintele Tiberiu Roşu, parohul Bisericii „Constantin şi Elena” din Stejaru.

„Nu mai ştiu de când nu se colindă în satul nostru”

Satul Stejaru este aşezat pe văile pâraielor Leurda, Brăteasca şi Stejaru, afluenţi ai Siretului, fiind înconjurat de dealuri în formă de amfiteatru. Multă vreme satul s-a numit Avereştii de Jos şi era format din ţăranii clăcaşi aduşi de boierul Gheorghe Sturdza, în urma epidemiei de holeră din 1820. Ca urmare a lipsei forţei de muncă, în zonă au sosit şi câteva zeci de familii din Ardeal, care au lucrat pe moşia boierului. Din 1864, satul a fost numit „Stejaru”, după pădurea de stejari aflată în jurul satului.

„Preotul bătrân”, cum a fost numit părintele duhovnic al locului, Evmenie Moraru, un om cu o biografie ce a cuprins aproape toate evenimentele veacului, nu a reuşit să reînvie această tradiţie. Instalat în parohie în 1933, părintele Moraru a făcut o descriere a satului inserată într-o lucrare monografică:

„Satul ista era al nimănui. Nimic nu era. În jurul cimitirului era plin de spini. Nu tu gard, nu tu clopotniţă. Nimic nu era”. Părintele Moraru a încercat să-i înveţe pe oameni „de toate cele”, dar tocmai când ajunsese să-i adune pe localnici în jurul bisericii, a fost arestat şi închis pentru „uneltire împotriva ordinii sociale”.

În urma împroprietăririlor succesive, vatra satului Stejaru s-a mărit, astăzi Stejaru devenind o localitate de oameni gospodari. Deşi păstrători ai datinilor şi obiceiurilor de Anul Nou, localnicii au neglijat colindul, acest cântec tradiţional care îndeamnă la bunătate, recunoştinţă şi generozitate, la deschiderea inimii, la îmbrăţişarea şi ocrotirea semenilor.

„Fără colind, rămânem fără identitate religioasă”

Părintele Tiberiu Roşu a dorit să revitalizeze această veche tradiţie – colindatul. Timp de două luni, tânărul preot a vorbit localnicilor, la sfârşitul fiecărei slujbe, despre semnificaţia colindului, despre fiorul de sfinţenie care vine din veacuri şi trece din casă în casă şi din suflet în suflet.

„Din acest an, vom merge – le-am spus localnicilor -, cu mic, cu mare, să vestim Naşterea Domnului. Au fost şi oameni reticenţi, care mi-au spus: «Să nu stricăm „tradiţia” », dar, până la urmă, au înţeles locul şi rolul acestor cântări tradiţionale. Am înfiinţat un cor de copii, cu care îi vom colinda pe bătrânii satului, pentru a readuce în case atmosfera sfântă a sărbătorilor”, explică părintele Tiberiu Roşu.

Corul este format din fete cu vârste cuprinse între 9 şi 17 ani şi poartă numele marelui duhovnic care şi-a pus amprenta asupra satului Stejaru – Evmenie Moraru. Pregătirile pentru momentul întâlnirii cu gazdele sunt realizate în cele mai mici detalii.

„Mi-amintesc de bucuria cu care aşteptam sărbătorile în seminar şi în facultate. Vreau să transmit şi copiilor din parohie această bucurie. De altfel, ei au fost foarte entuziasmaţi de propunerea mea. Copiii vor merge la casele localnicilor îmbrăcaţi în costume populare şi vor purta o eşarfă personalizată, pentru ca localnicii să ştie că suntem din parohie. Cu un repertoriu pregătit special, vom porni la colindat. Contrar tradiţiei, noi nu vom aştepta răsplată. Noi vom fi cei care vom oferi. Unul dintre copii va dărui o iconiţă celor pe care îi vom colinda”, a spus părintele Roşu.

Pentru participarea la înfiinţarea primului grup coral din satul Stejaru şi transmiterea colindului creştin românesc în spaţiul spiritual al localităţii, Protopopiatul Roman, Parohia Stejaru şi Primăria Ion Creangă vor oferi copiilor diplome de onoare.

„Colindele sunt comori ale spiritualităţii româneşti. Copiii trebuie motivaţi să păstreze cu sfinţenie aceste comori, deoarece, fără colind, ne pierdem identitatea religioasă”, a spus părintele Roşu.