Satul cu bulină roșie

În satul Corhana, din comuna Dulcești, fenomenul alunecărilor de teren este activ. După devierea cursului rîului Moldova nu s-au mai făcut lucrări de consolidare a malului afectat. Alunecările de teren au ajuns la 20 de metri de Biserica Romano-Catolică din sat.

Una dintre zonele cu risc de alunecări de teren din județul Neamț este reprezentată de satul Corhana din comuna Dulcești. În anul 2002, viiturile de pe rîul Moldova, în zona satului Corhana, au produs eroziuni în malul drept care au înaintat cu 15-20 metri. Trei ani mai tîrziu, locuitorii satului au trăit momente de coșmar. Casele construite pe malul Moldovei și hectare de teren arabil au luat-o la vale. Pericolul producerii alunecărilor de teren nu a fost stopat nici prin lucrările de deviere a rîului Moldova în albia veche, efectuate în anii trecuți. Nici seceta prelungită din acest an nu a ținut în frîu prăbușirea malului.

Proiect de împădurire, în grija nimănui

Instabilitatea malului rîului Moldova nu se produce numai în perioadele ploioase din an. Pămîntul o ia la vale și din cauza izvoarelor subterane puternice, dar sînt provocate și de compoziția subsolului – humă în amestec cu pietriș.

Alunecările de teren au ajuns la 20 de metri de Biserica Romano-Catolică „Sfînta Fecioară Maria Îndurerată” din satul Corhana. Biserica este protejată numai de pădurea plantată de unul din foștii parohi ai lăcașului de cult care a luat fenomenul în serios, mai mult decît autoritățile locale, și a plantat puieți în spatele bisericii. Cu toate acestea, fenemenul nu a fost stopat, ba dimpotrivă. Arborii plantați de preot au luat-o la vale împreună cu pămîntul.

Părintele Ștefan Coșa, parohul actual al bisericii, care funcționează de un an în satul Corhana, este la curent cu fenomenul alunecărilor de teren și trage un semnal de alarmă autorităților locale. „La 20 de metri de biserică începe rîpa. Fenomenul nu poate fi stopat prin plantări. S-a făcut o deviere a rîului Moldova, dar nu a avut niciun efect„, spune părintele Coșa.

Situația de la Corhana a ajuns pe masa Guvernului. 850.000 lei au fost alocați de la stat pentru devierea cursului rîului Moldova spre malul stîng, în speranța diminuării efectelor alunecărilor de teren din satul Corhana. Construirea unui dig de apărare, prin montarea a patru blocuri mari de beton, trebuia urmată de lucrări de consolidare a malului afectat.

Fosta administrație publică locală a întocmit un proiect care prevedea împădurirea unei suprafețe de trei hectare din satul Corhana, dar a uitat să-l mai depună la Ministerul Mediului pentru finanțare. Dacă arborii plantați de parohie au luat-o la vale, cu tot cu pămînt, pentru stabilizarea terenului trebuie căutate alte soluții care să oprească prăbușirea malului. Actuala conducere a administrației publice locale a promis refacerea proiectului de stabilizare a terenului afectat de alunecări de teren și depunerea lui spre finanțare.

Pădurea protejează biserica satului Corhana

Multe case din satul Corhana, situate pe malul rîului Moldova au fost înghițite, de-a lungul anilor, de alunecările de teren. „Satul se întindea pînă în vale. Cînd eram copil, mergeam în vale, la cosit. Casele din vale au rămas doar în amintirea noastră. Ultimele case au «căzut» la alunecările de teren din 2005. Bunicii mei au avut casa pe deal. Casa nu mai există. S-a prăbușit. A rămas doar temelia gardului. Aici, pe deal, terenul nu are stabilitate. Sînt multe izvoare puternice. În subteran sînt straturi de nisip și piatră. Pămîntul bunicilor a ajuns în pădurea bisericii. Ne protejăm biserica cu pădurea. Dacă nu se face ceva pentru noi, alunecările de teren ajung în sat„, spune Mihai Ciobanu, 53 de ani, un localnic din Corhana.