Conform proiectului Codului etic pentru învăţământul preuniversitar, cadrele didactice nu vor putea preda la clasa în care învaţă copiii lor sau ai rudelor de până la gradul III. Inspectorul general Viorel Stan (foto) consideră că statutul de părinte-profesor îi răpeşte copilului din bucuriile vieţii de elev.
Cadrele didactice nu vor mai putea fi profesorii sau învăţătorii propriilor copii. Conform unei prevederi aflate în proiectul Codului de etică pentru învăţământul preuniversitar, aflat în curs de finalizare la Ministerul Educaţiei, cadrului didactic îi este interzis să fie profesorul propriului copil sau al unei rude până la gradul al treilea, cu excepţia situaţiei în care este singurul care predă disciplina respectivă în unitatea şcolară în care lucrează. Măsura are ca scop eliminarea favoritismului în procesul de evaluare la clasă şi a fost inclusă în document pe fondul discuţiilor legate de corupţia din sistemul de învăţământ declanşate de cazul învăţătoarei din Bucureşti, filmată în timp ce cerea bani de la părinţi.
Profesorii romaşcani care au trecut prin experienţa de a fi, în acelaşi timp, şi profesor, şi părinte spun că experienţa nu a fost una prea plăcută pentru copiii lor şi că în nici un caz nu a fost vorba de favoruri, ci, dimpotrivă, întotdeauna au fost, poate, mai severi cu copiii lor. „Am fost profesor la clasă pentru amândoi băieţii mei, dar, dacă ar fi să o iau de la capăt, nu aş mai alege această variantă. Eu, personal, cred că nu e bine să ai copilul la clasă, trebuie să-i acorzi copilului şansa de a avea o viaţă de elev normală. Nu am fost niciodată mai indulgent cu copiii mei decât cu colegii lor de clasă. Deşi îi scoteam şi la tablă, notele pe care le-au avut la chimie au fost doar din lucrări scrise, acolo unde nu putea fi vorba de subiectivism în apreciere”, a spus profesorul de chimie și inspector şcolar general Viorel Stan.
„Mi-am avut fiica elevă timp de opt ani, din clasa a V-a şi până în clasa a XII-a, şi nu cred că a fost favorizată vreodată. Martori sunt colegii de clasă şi, catalogul, în acelaşi timp – că a avut la istorie note din toată gama, în funcţie de cât de pregătită a fost pentru oră. Eu am considerat un avantaj faptul că am putut preda la clasa ei, pentru că i-am putut urmări îndeaproape evoluţia şi o simţeam foarte uşor când încerca să abdice de la principiile stabilite acasă, legate de pregătire. Pentru ea nu a fost la fel de simplu, pentru că, tocmai în ideea de a nu alimenta discuţiile despre favoritisme, i-am cerut mai mult decât celorlalţi copii din clasă”, a spus profesoara de istorie Mihaela Tanovici, directorul Colegiului Naţional „Roman-Vodă”.
Elaborarea unui astfel de cod a început în urmă cu câţiva ani, însă s-a oprit la stadiul de proiect, pentru că prioritate a avut Strategia anticorupţe în educaţie, aprobată printr-un ordin al Ministerului Educaţiei în 2013. Codul ar urma să fie gata la 15 iunie şi să intre în vigoare odată cu începerea viitorului an şcolar.
Comentarii