Prima paginăSanatate

Primim de la cititori: Bucuriile suferinței

Dimensiune text

O întîmplare nefericită m-a dus pe paturile spitalului, unde am avut ocazia să observ activitatea cadrelor didactice. Au o muncă susținută, de aceea trebuie să mergem cu încredere spre ei, specialiștii, singurii care pot interveni spre însănătoșirea noastră. Personal, trebuie să mulțumesc doctorilor Olguța Cernomaz, Victor Firăstrău (foto) și Cornelia Gheorghiu, dar nu în ultimul rînd și asistentelor medicale.

 

Plecînd de la cazul meu particular, doresc să trec în plan general și să transmit considerația mea întregului personal medical, cel care își face, am convingerea,  datoria sacră de alinare a suferințelor. Vă relatez un caz care s-a petrecut în salonul în care eram și eu internat. A fost adus un tînăr leșinat; noi am crezut că era mort, fără puls, fără suflare. Intervenția doctorului Firăstrău și a ajutoarelor sale a făcut posibil miracolul: tînărul a fost resuscitat foarte repede, iar la numai jumătate de oră era conștiet și vorbea coerent. A povestit că a făcut o comă diabetică. A fost monitorizat permanent, i s-au făcut analize și alte intervenții. Mărturisesc că eu nu am putut dormi, urmărind cu admirație tot ceea ce se întîmpla. Inspirat dintr-o carte de mărturisiri a preotului Dumitru Bejan, care a făcut 22 de ani de pușcărie, am gîndit că se poate ajunge atît de sus cu credința încît tortura se poate transforma în bucurie: „Atunci cînd suferința este rînduită de Hristos, ea este mîntuitoare, este ușor de acceptat și chiar simplă, și-ți  aduce bucurie„.
La oamenii obișnuiți, ca noi, alinarea suferinței vine de la medici. De aici și concluzia mea că bucuriile suferinței noastre sînt ei, medici, și ajutoarele lor de încredere, dar trebuie să adăugăm și noi puțină credință. Pentru a fi mai siguri de vindecare, mai trebuie o condiție: la medic trebuie să te duci cu încredere, fără șovăială. Se cere să respectăm această breaslă, să le urmăm sfaturile, să-i iubim și să-i prețuim și ne va fi mai ușor de suportat suferința și mai aproape vindecarea. După mine, din saloanele de spital n-ar trebui să lipsească o rugăciune pe care fiecare dintre noi să o facă pentru binele său și al cadrelor medicale. Vă doresc sănătate și inimă bună!

Petru Chirica-Roman

COMENTARII

WORDPRESS: 0