„Președintele fără popor”

Concluzia aparține senatorului PSD Ioan Chelaru (foto).

Reporter: Cum comentați rezultatele referendumului din 29 iulie 2012?
Senator Ioan Chelaru: Se pot face foarte multe comentarii: personal, sînt profund dezamăgit de prezența romașcanilor la vot, apreciind că au pierdut un moment extrem de oportun care le-a fost oferit pentru a-și exprima poziția în mod public, în mod democratic și pentru a-și asuma responsabilitatea pentru un asemenea act politic. Am fost convins că și la Roman a sosit un moment în care nemulțumirea, cvasigenerală, trebuie manifestată nu doar în fața televizoarelor, în discuțiile amicale purtate cu vecini ori rude, ori în media, ci exprimată în mod concret: prin vot. Prezența la vot a aproximativ 21.700 de votanți romașcani poate fi interpretată în mai multe feluri: ori romașcanii sînt mulțumiți  de președintele Traian Băsescu – și în acest context lucrurile sînt clare și nu are rost să discutăm -, ori alți factori perturbatori, de voință electorală, au avut un efect nefast – spre exemplu: chemarea lui Traian Băsescu sau a primarului Leoreanu la boicotarea referendumului, perioada de vacanță de vară, căldura excesivă din ziua votului sau falsitatea listelor electorale, știut fiind că, la Roman, în realitate, sînt în jur de 40.000 cetățeni cu drept de vot (după ultimul recensămînt), iar în listele electorale, actualizate în anul 2001, apar în mod fals peste 61.000.

R: Ce reprezintă în sine acest rezultat?
S.I.C.: Sigur că romașcanii prezenți la urne au votat într-o proporție uriașă, de aproximativ 90%, pentru demiterea președintelui. Acest rezultat nu miră pe nimeni, dimpotrivă, confirmă foarte clar, de data aceasta și în mod oficial, împrejurarea că nici măcar la Roman, președintele nu mai are nici un fel de recunoaștere și sprijin.

R: Există totuși o decizie a Curții Constituționale.
S.I.C. Da, iar eu cred că decizia Curții, cu stabilirea unui prag minim de participare la vot de 50%+1, nemaiauzită în Europa (cu excepția Lituaniei), a fost exprimată de judecătorii Curții fără să se ia în considerare, nici măcar ca intenție, decizia de lașitate a lui Băsescu și a partizanilor săi – aceea de a boicota referendumul.
Este de notorietate faptul că listele electorale nu au fost actualizate de 10 ani, ca atare, pe aceste liste, în realitate, ar trebui să fie prezenți în jur de 15-16 milioane de cetațeni cu drept de vot, situație reală, la care, dacă s-ar raporta prezența, ar fi fost undeva peste 60%.

R: Și ce credeți că va face Curtea Constituțională?
S.I.C.: E greu să spun, mai ales cu actuala componență a Curții, dar rămîn la ideea ca ea ar trebui să țină cont, aproape obligatoriu, de politica de boicot dusă de PDL și în mod clar să constate voința majorității (aproximativ 90%) de a-l demite pe Traian Băsescu și, o consecință logică și firească, să valideze referendumul.

R: Cum vedeți evoluția ulterioară?
S.I.C.: Cred că singura poziție onorabilă (dacă putem spune că Traian Băsescu mai are vreun gram de onoare) ar fi ca acesta să-și prezinte demisia. Cînd poporul român pe care ai avut grijă, prin măsurile îngrozitoare luate, să-l transformi în populație, îți întoarce spatele în procent de 90%, ar trebui, în mod evident, să constați că nu mai prezinți încredere și că drumul tău este într-o altă direcție, nicidecum către Cotroceni.
În democrație, și asta aș vrea să le spun romașcanilor care au stat acasă, contează legea majorității – a celor responsabili, a celor care-și asumă riscul votului, și nu a absenteiștilor, a celor neinteresați de soarta cetății, a lașilor care nu-și asumă răspunderea și exprimarea opiniei într-o astfel de confruntare.
De aceea sînt supărat pe liderii politici care au responsabilități majore, dar care au întors spatele poporului la referendum.

R: Ce credeți că va urma?
S.I.C.: O Românie sfîșiată, o Românie în care președintele demis cu dublul numărului de voturi cu care a fost ales nu va ține cont de voința poporului, o Românie aflată sub atenta supraveghere a misiunilor de evaluare FMI, BE și CE, o Românie în care, în loc să ne ocupăm, în primul rînd, de adevăratele probleme economice ale cetațenilor, cum ar fi locurile de muncă, sîntem stăpîniți de lupta politică. Văd o Românie în care Băsescu apare pe post de Moțoc: „Români, chiar dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu, pentru că-mi vreau scaunul, pentru că nu mă pot lipsi de tot confortul prezidențial, deoarece vreau lîngă mine gașca mea de slugi și, desigur, nu vreau să mă confrunt cu legea„.
Refuz să cred că asta este România pe care și-o doresc romașcanii care au boicotat referendumul. Iar dacă este așa, înseamnă că simțul meu politic s-a cam uzat.