Joi, 22 iunie, la ora 17, Muzeul de Artă din Roman invită iubitorii de artă la vernisajul unei expoziții de sculptură și pictură a doi artiști romașcani: Mihai Jitaru și Viorel Maxim. Invitat în cadrul manifestării este dr. Edi Apostu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala Iași.
„Expoziția este o reîntâlnire de suflet, peste spațiu și timp, a doi colegi și prieteni, cu publicul romașcan. Titlul expoziției vorbește despre esența acestei întâlniri și reîntoarcere acasă: «Povara vieții – Spațiu, timp». O expoziție complexă și completă de sculptură și pictură, fiecare dintre artiști provocând la o analiză de substanță a sculpturalului și a cromaticii picturale, dincolo de vizualul estetic, sensibilitatea artistică și echilibrul temelor propuse. O expoziție care vă invită la meditație, la descoperire și redescoperire de real și imaginar, de frumos și creativ, o provocare la un duo plastic, pânză și lemn, penel și daltă, culoare și formă în căutare de emoții”, a afirmat muzeograf Mihaela Ciobanu, din cadrul Muzeului de Artă din Roman.
Profesorul Viorel Maxim, născut la Drăgășeni, județul Neamț, a urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Suceava, secția pictură – grafică, Facultatea de Arte Plastice „Emil Bârlădeanu” din Bacău și Facultatea de Psihopedagogie „Babeș Bolyai” Cluj-Napoca. A deschis opt expoziții personale în Roman, Suceava și Piatra Neamț. A participat la expoziții de grup în Roman, Bacău, Suceava, Iași și București. Un activ participant cu lucrări de pictură și grafică la Anualele și Saloanele de pictură și grafică organizate de Muzeul de Artă din Roman. A realizat lucrări în frescă și pictură murală la diverse instituții din Roman. A realizat grafica unor volume de poezii și proză.
Profesorul Mihai Jitaru, născut la Poiana, Brusturi, județul Neamț, după 26 de ani ca dascăl, a plecat spre noi orizonturi și se stabilește în 2003 în Italia. Un autodidact pasionat, a învățat de la tatăl său, tâmplar, să simtă „parfumul lemnului” și să aprecieze calitățile acestuia. A început să dea formă ramurilor de copaci creând mici opere. Abia din 2006 a început să sculpteze cu adevărat în lemn. Iar pasiunea sa a prins contur în proiectul de suflet „101 Frânturi de inimă” , o expoziție de sculptură în lemn având ca teme: geneza și credința, familia, femeia ca o enigmă, bârfa, naivitatea și minciuna, ignoranța, cinismul și duplicitatea clasei politice, foametea – ca fenomen mondial, poluarea și efectele ei negative, durerea umană și dorința de însingurare, dreptatea și libertatea, frumosul și creația, valorile moralei și speranța de mai bine. Teme complexe și actuale, permanente și de impact care reprezintă gândurile, ideile și sentimentele artistului despre oameni, viață, credință, adevăr, moralitate și bunătate.
Comentarii