Paul Claudiu Cotîrleț, deputat PSD de Neamț: „Cooperarea nu se construiește doar prin acorduri și declarații. Se construiește prin implicare!”

Deputatul PSD de Neamț Paul Claudiu Cotîrleț a participat la conferința dedicată consolidării cooperării transfrontaliere dintre România, Ucraina și Republica Moldova, eveniment care a reunit reprezentanți ai administrațiilor și instituțiilor publice din cele trei state. În intervenția sa, parlamentarul a pledat pentru transformarea parteneriatelor în proiecte concrete, subliniind că dezvoltarea comunităților, sprijinirea românilor din afara granițelor și respectarea drepturilor minorităților trebuie să se bazeze pe implicare și colaborare reală.

„Cooperarea nu se construiește doar prin acorduri și declarații. Se construiește prin implicare!

Am participat, în aceste zile, la evenimentul «Strategii privind îmbunătățirea performanțelor administrațiilor publice locale și de intensificare a cooperării transfrontaliere România – Ucraina – Republica Moldova», organizat de Uniunea Ucrainenilor din România, condusă de colegul meu, domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Manifestarea a reunit, la Jupiter și Eforie Nord, peste 180 de participanți, între care numeroși reprezentanți ai administrațiilor locale, raionale și naționale din Ucraina și Republica Moldova. Am remarcat încă de la festivitatea de deschidere nu doar amploarea participării, ci mai ales calitatea dialogului și dorința celor prezenți de a transforma apropierea dintre comunitățile noastre în proiecte concrete.

Am avut onoarea să iau cuvântul atât la deschiderea evenimentului, cât și în cadrul primei sesiuni, «Cooperare instituțională și dezvoltare comunitară în context european». Am vorbit despre parcursul european al Republicii Moldova și Ucrainei și despre sprijinul pe care România trebuie să continue să îl acorde celor două state pe un drum deloc simplu, presărat cu dificultăți și provocări interne și externe.

Dar am insistat mai ales asupra unui cuvânt: IMPLICARE.

Am pornit de la un exemplu din anii ’90, când sistemul medical românesc avea nevoie de sprijin, experiență și tehnologie din Occident. Medici din Belgia și Franța au venit atunci în România, aducând know-how și aparatură medicală. Spitalul din Moinești, orașul în care locuiesc, a beneficiat inclusiv de truse laparoscopice și de pregătirea necesară utilizării lor. În timp, spitalul s-a dezvoltat și a devenit un reper la nivel național.

Tocmai această experiență m-a determinat să încurajez conducerea spitalului să ducă mai departe modelul solidarității și să sprijine, la rândul său, un spital din raionul Noua Suliță, regiune în care trăiește o importantă comunitate românească. Am fost ajutați atunci când aveam nevoie; avem datoria morală să ajutăm, la rândul nostru, acolo unde putem.

Am vorbit și despre experiența din mai 2025, când am participat, la Odesa, la Black Sea Security Forum. Acolo am constatat că sediul Consulatului General al României era închis. Revenit în țară, am sesizat instituțiile competente, am utilizat instrumentul interpelării parlamentare și, în cadrul Comisiei pentru politică externă, am susținut ferm necesitatea redeschiderii reprezentanței consulare. Demersurile au fost urmate de redeschiderea acesteia.

Implicarea trebuie să existe și în relația cu românii din Republica Moldova. La Edineț, în urmă cu patru ani, cu prilejul Zilei Limbii Române, am contribuit la o donație consistentă de carte. Au urmat echipamente sportive pentru echipa de fotbal din localitate, iar următorul proiect pe care doresc să îl sprijin este realizarea unui muzeu al identității românești la Edineț.

Toate aceste exemple mi-au oferit argumentul pentru mesajul principal adresat participanților: putem și trebuie să facem mai mult împreună!

În 2018, în anul Centenarului, au fost încheiate numeroase acorduri de înfrățire între localități din România și Republica Moldova. Entuziasmul de atunci trebuie reactivat. O înfrățire nu trebuie să rămână un document semnat și o fotografie de protocol, ci să genereze schimburi educaționale și culturale, proiecte comune, investiții și legături durabile între comunități.

Am abordat, totodată, și o problemă sensibilă în relația cu Ucraina: dreptul comunității românești la educație în limba maternă. Sprijinim fără echivoc drumul european al Ucrainei, iar tocmai apartenența la familia europeană presupune respectarea identității, limbii și drepturilor minorităților.

Le-am oferit participanților și un exemplu din activitatea mea universitară. În cadrul disciplinei «Strategii de educație interculturală», studenții analizează modul în care diferite state integrează interculturalitatea în sistemele lor educaționale. Din păcate, Ucraina apare frecvent ca exemplu problematic în ceea ce privește educația minorităților.

Mesajul meu a fost simplu: haideți să lucrăm împreună pentru ca Ucraina să nu mai poată fi oferită drept un asemenea exemplu!

România, Republica Moldova și Ucraina sunt legate de geografie, istorie, comunități și, tot mai mult, de un viitor european comun. Însă apropierea reală nu se măsoară în numărul discursurilor rostite sau al documentelor semnate.

Se măsoară în ceea ce rămâne după noi: un spital sprijinit, un consulat redeschis, o bibliotecă îmbogățită, un muzeu construit, un copil care își poate învăța limba maternă, o comunitate care simte că nu a fost uitată.

Iar pentru toate acestea este nevoie de același lucru: IMPLICARE.”

Conf. univ. dr. Paul Claudiu Cotîrleț,
Deputat PSD de Neamț

Declarație de presă