Vara, pe caniculă, meteorologii ne comunică temperaturile maxime, ale căror valori le resimțim diferit, de obicei mai mari, dacă nu bate vîntul și umiditatea din atmosferă este ridicată. Intervine ceea ce specialiștii numesc indicele de disconfort termic.
Acum, cînd gerul s-a instalat preț de vreo săptămînă, temperaturile minime coboară pe la – 27 de grade. Dar organismul nostru resimte această temperatură la o valoare mai coborîtă, dacă bate vîntul, de exemplu. Este rîndul indicelui de răcire să apară în prognozele meteo și să ne facă nouă viața mai grea.
Criza a dus la diminuarea salariilor și a pensiilor, la creșterea TVA și a șomajului, la scumpiri… Orice influență din exterior sau dintr-un domeniu are efect în interior și în alte domenii. Un singur exemplu: jocul speculativ al burselor este resimțit imediat, negativ și amplificat, în buzunarele și în viața noastră de zi cu zi.
Noțiunea de indice poate fi introdusă și aici: putem să-l numim indice de disconfort cotidian. Îl găsim și îl resimțim peste tot: prețurile mai mari de la pompele de benzină și motorină provoacă scumpiri în lanț, la toate produsele; deprecierea leului față de euro sau franc elvețian determină furtuni pe piața creditelor bancare. Gerul a crescut consumul de gaze, care se importă acum la preț triplu. Populația așteaptă cu sufletul la gură facturile.
Sîntem complet descoperiți în fața oricăreia dintre aceste schimbări. Indicele de disconfort cotidian ne face să fim pesimiști și depresivi.
Acum se vorbește despre o posibilă mărire a pensiilor și salariilor cu cîteva procente. Vestea nu pare să entuziasmeze, oamenii se gîndesc, suspicioși, ce se poate ascunde în spatele unei asemenea măsuri, venită în vreme de criză și la început de an electoral. Încă un exemplu de cum funcționează indicele de disconfort cotidian.
Nimeni nu se hazardează să emită o prognoză de viață, măcar pentru primele trei luni ale anului. Asta mărește indicele de disconfort cotidian și, uite așa, se închide cercul vicios.
Comentarii