Monument dedicat memoriei victimelor comunismului

Iniţiativa aparţine romaşcanilor Georgeta-Florentina, Radu-Ioan şi Șerban Ursu. Gestul cu valoare de simbol este dedicat memoriei inginerului Jan Scarlat, tatăl medicului cardiolog Georgeta Ursu, persecutat de comunişti, hăituit de Securitate.

Familia Ursu (Georgeta-Florentina, Radu-Ioan şi Șerban) a propus municipalităţii finanţarea realizării unui ansamblu de monumente care să amintească peste ani de locuitorii municipiului Roman care au fost persecutaţi în perioada regimului comunist.

Monumentul dedicat memoriei celor care au fost victime ale regimului comunist a prins contur în spaţiul verde din faţa Cimitirului Eternitatea. Ansamblul este compus dintr-o troiţă monumentală care va fi înconjurată de busturi şi plachete reprezentându-i pe unii dintre foştii deţinuţi sau deportaţi din raţiuni politice în perioada regimului comunist în Roman; soclul troiţei va fi placat şi inscripţionat cu numele locuitorilor municipiului care s-au aflat în această situaţie tragică; inscripţionarea va fi realizată în colaborare cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici – Filiala Roman.

Dislocarea din 1949 a marilor proprietari de pământ în virtutea Decretului-lege 83/1949, după ce li se confiscaseră casele şi toate bunurile, a vizat oameni care au fost supuşi unor persecuţii constante şi de lungă durată. „Printre ei, tatăl, bunicul şi socrul nostru, inginer agronom Jan Scarlat, întreaga familie Scarlat din zona Borolea Botoşani, familiile Cozărescu, Grosu, alţi şi alţi oameni de valoare şi de bună credinţă care au fost încarceraţi sau aduşi cu domiciliu obligatoriu în Roman, rămânând, apoi, aici, contribuind, în timp, la viaţa şi activitatea municipiului nostru”, rememorează membrii familiei Ursu, iniţiatorii şi susţinătorii acestui proiect de recuperare istorică.

Anii de persecuţii au marcat în sens negativ viaţa întregilor familii implicate, le-au fost profund afectate sănătatea, viaţa socială,  imaginea şi reputaţia, relaţiile cu rudele şi prietenii apropiaţi.

„Jan Scarlat este deportat cu domiciliu obligatoriu în Roman alături de soţia sa, este exmatriculat în ultimul an de facultate, obligat să locuiască în condiţii insalubre şi fără mijloace de existenţă, capătă dreptul la diploma de inginer agronom abia după 30 de ani de la exmatriculare, este urmărit şi hăituit de Securitate până aproape de 1989, fiind judecat public în anul 1986, ca membru al Grupului intelectualilor, duşmani ai statului socialist. Cine l-a cunoscut ştie că nu era construit pentru a ură, ci doar pentru a iubi şi a ierta”, mărturiseşte medicul cardiolog Georgeta-Florentina Ursu.

Iniţiatorii şi realizatorii acestui monument comemorativ speră să fie posibilă inaugurarea şi sfinţirea lui la 1 Decembrie.

„Nu întâmplător inaugurarea acestui spaţiu identitar are loc acum, când, alături de întreaga Europa de Est, România marcheaza 25 de ani de la mişcările revoluţionare din anul 1989, care au condus la căderea comunismului şi a Cortinei de fier. Ne dorim ca această inaugurare să aibă loc cu participarea tinerilor, a elevilor, care să afle ce nedreptăţi poate înfăptui o societate totalitară. Dorim ca monumentul să aducă aminte peste ani de prejudiciul moral şi material pricinuit de un regim totalitar, să fie un spaţiu identitar în care, periodic, să fie aduse în memoria cetăţii viaţa şi opera acestor locuitori prigoniţi ai Romanului”, ne invită familia Ursu la un recurs la memorie.