Moartea cumpărată cu ultimul leu

Cel puţin cinci persoane ajung, zilnic, la secţia Psihiatrie a Spitalului Roman, ca urmare consumului cronic de alcool. Dependenţa de alcool nu are vârstă, iar cei care cad pradă consumului excesiv ajung să comită fapte antisociale. 

Într-o zi de joi după-amiaza, în jurul orei 17, la două ore după terminarea programului obişnuit de lucru, medicul psihiatru Ionel Țubucanu se afla, încă, pe coridoarele secţiei Psihiatrie a Spitalului Municipal de Urgenţă Roman, încercând să liniştească un vechi pacient, externat în urmă cu două zile, care fusese adus din nou, de către familie, la spital, deoarece a consumat o cantitate foarte mare de alcool şi avea un comportament agresiv.

Cel puţin cinci persoane ajung în fiecare zi în atenţia medicilor psihiatri cu sindromul de dependenţă de alcool.

„Consumul cronic de alcool se adresează Psihiatriei, pentru că la aceste persoane apar modificări ale comportamentului normal: modificări ale activităţii motorii, modificări ale comportamentului afectiv, intelectual şi relaţional”, spune medicul Țubucanu.

Psihiatria intervine cu metode terapeutice biochimice, plus terapia psihologică individuală. Terapiile de grup sunt necesare în faza a doua a alcoolismului, atunci când consumul devine cronic, iar pacientul nu se mai poate opri.

„Terapia de grup lucrează pe sufletul omului, îl ajută să socializeze din nou, să îşi recâştige încrederea în sine şi locul în societate”, explică medicul psihiatru.

Drogo-dependenţa, pe locul întâi în topul tulburărilor psihice

La nivel european, în ultimul timp, a crescut consumul de substaţe psihoactive şi de alcool, care perturbă starea psihică a indivizilor. Statisticile europene spun că drogo-dependenţa, în care este inclusă şi dependenţa de alcool, se află pe locul întâi în topul tulburărilor psihice, fiind urmată de stările anxioase şi de stările depresive.

Motivele pentru care o persoană ajunge să fie dependentă de alcool, spun medicii specialişti, sunt diverse.

„Există dependenţe cu un substrat genetic. Vorbim, aici, de predispoziţia la consumul de alcool. În anumite momente ale vieţii, în condiţii deosebite, greu de suportat de individ, acesta recurge la substanţe care îi schimbă dispoziţia, îl euforizează. Există, apoi, aşa-numiţii «dependenţi reactivi». Ei ajung să consume alcool în momentul în care se confruntă cu o problemă în viaţa de zi cu zi: reacţie la o situaţie familială deosebită, la greutăţi, la salarizare redusă sau chiar deloc, iar disconfortul acesta îl face pe individ să apeleze la momente de euforie, de bine. Ca să devii euforic şi să te simţi bine cu ajutorul alcoolului nu necesită un cost aşa de ridicat. După 50 de mililitri de alcool, deja te simţi mai bine şi nu te costă mult, dar, ca să mănânci să te saturi şi să îţi şi placă atât de mult încât să îţi dea o stare de bine, te costă mult mai mult”, susţine medicul Ionel Țubucanu.

Mai există şi dependenţele conjucturale. Unii consumă alcool pentru că microgrupul în care îşi desfăşoară activitatea consumă alcool. Ca să nu se simtă subclasaţi ca indivizi, ajung să consume şi ei cu prietenii, cu colegii, după ce ies de la serviciu, cu vecinul, reuşind, astfel, să socializeze mai bine.

Consumul excesiv de alcool provoacă tulburări mentale şi de comportament

Atunci când sunt aduşi la spital, alcoolicii au manifestări diferite, în funcţie de personalitatea fiecăruia. Potrivit medicilor psihiatri, unii sunt logoreici, alţii nu reşesc să se exprime corect, iar uneori, în funcţie de cantitatea de drog care a rămas în organism, pot să alunece în faza depresivă. Uneori, alcoolicii ajung să fie agresivi faţă de cei din jur, să comită acte autoagresive, necoordonate de inteligenţă sau de conştiinţă.

„Manifestările pot fi fatale. Am avut cazuri de pacienţi care, după ce au consumat alcool, au comis acte de teribilism, au sărit pe geam, au comis acte de vandalism, au ajuns să consume şi alte subtanţe psihotrope, au comis violenţă faţă de cei din jur. Pe vremuri, a fost un caz de teribilism care a ajuns în atenţia noastră. Un student din Cluj, la o petrecere, a pus pariu cu colegii că poate bea o sticlă de palincă de un litru pe nerăsuflate. Colegii l-au încurajat, dar niciunul nu a fost vigilent, nu a avut o judecată bună de moment, care să îl protejeze. Aşadar, tânărul a pus sticla la gură, nu a lăsat-o până nu a terminat-o, iar apoi a căzut din picioare, s-a înnegrit şi a murit în mai puţin de un minut”, povesteşte medicul psihiatru Țubucanu.

În urmă cu câţiva ani, un tânăr din Roman a ajuns la secţia  Psihiatrie din cauza unor fapte pe care le-a comis din cauza consumului de alcool. După ce a ieşit dintr-un bar de pe strada Ștefan cel Mare, oricărei maşini care îi ieşea în cale îi rupea oglinzile laterale cu piciorul.

„Era un băiat cuminte, care nu a greşit niciodată cu nimic. Dar anturajul creşte teribilismul, prin cerinţele lui şi prin încercarea individului de a fi cel mai grozav, şi duce la comiterea de fapte antisociale sau autoagresive, de care indivizii ajung să fie marcaţi toată viaţa”, mai spune şeful secţiei Psihiatrie.