Mediatorii vor o lege mai bună

Aceştia vor o lege prin care actele lor să devină definitive dacă nu sunt contestate în termen de 15 zile de la întocmire. Acum, documentele în cauză au nevoie de aprobarea instanţei. Luna aceasta se organizeză alegeri ale reprezentanţilor mediatorilor în fiecare judeţ.

La nouă ani de când în România există, oficial, profesia de mediator, un proiect de lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de mediator public a prins contur. Noua lege ar urma să acorde o mai mare importanţă acestei profesii, în sensul în care un act al mediatorului să nu mai aibă nevoie de aprobarea instanţei pentru a deveni executoriu, dacă în 15 zile de la emiterea acestuia nu este contestat de niciuna dintre părţile implicate. Aceasta ar fi doar una dintre modificări, care să ducă la degrevarea instanţelor de judecată de analiza unor documente întocmite în faţa mediatorilor.

„Împreună cu mai mulţi colegi mediatori, membri în Camera Mediatorilor din România, am iniţiat proiectul de lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de mediator public. Proiectul a fost demarat în baza Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. Acest proiect a fost depus la Consiliul Legislativ, de unde a primit aviz favorabil, iar în data de 24 aprilie a fost publicat în Monitorul Oficial. Potrivit legii, urmează etapa strângerii unui număr de 100.000 de semnături, în cel putin 12 judeţe ale ţării, pentru ca acest proiect legislativ să fie supus dezbaterii şi aprobării în Parlament. Termenul pentru realizarea acestui obiectiv este de şase luni, calculat de la data publicării proiectului de lege în Monitorul Oficial”, a afirmat Petronela Stogrin (foto), mediator şi formator în mediere.

De nouă ani, medierea reprezintă o modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor.

Prin mediere, părţile aflate într-un conflict sunt ghidate de mediator să găsească un numitor comun de la care să pornească în identificarea cauzei care a generat conflictul, pentru ca, mai apoi, să identifice soluţii la problemele pe care le au.

Medierea se desfăşoară într-un cadru confidenţial, la care participă doar părţile implicate în conflict şi mediatorul şi, eventual, alte persoane acceptate, cum ar fi avocaţii.

Decizia aparţine părţilor şi soluţia finală trebuie să mulţumească toate părţile din conflict. Medierea a fost introdusă în România pentru ca anumite conflicte să poată fi rezolvate într-un timp mai scurt, dar, la acest moment, orice act încheiat la mediator trebuie aprobat de instanţă pentru deveni executoriu, iar acest lucru înseamnă încă o lună sau două până la soluţia finală.

Prin mediere pot fi soluţionate diferite tipuri de conflicte – divorţuri, partaje de bunuri comune, încredinţări de minori, conflicte de familie, conflicte comerciale, în domeniul protecţiei consumatorului, de malpraxis, din cadrul asociaţiilor de proprietari, dar şi infracţiuni la care împăcarea părţilor sau retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală.

Pentru mediatorii din toată ţara, împlinirea a nouă ani de existenţă a profesiei în România coincide şi cu organizarea de alegeri în teritoriu.

„În luna martie a acestui an, s-au desfăşurat alegeri la nivel naţional, fiind ales prin vot un nou Consiliu de Mediere. În perioada imediat următoare, 13 – 21 mai, vor avea loc alegeri la nivel judeţean, urmând a fi aleşi reprezentanţii mediatorilor din fiecare judeţ, precum şi reprezentanţi ai Corpului Profesional al Mediatorilor de pe lângă Curţile de Apel. Prin această organizare, se doreşte ca reprezentanţii Consiliului de Mediere să delege din atribuţii reprezentanţilor din judeţe, în vederea încheierii în teritoriu a unor protocoale de colaborare cu instituţiile statului, a identificării şi soluţionării tuturor problemelor identificate de mediatori în exercitarea profesiei”, a precizat Petronela Stogrin.