Intrarea în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului a avut loc pe 21 noiembrie, când Maria avea doar trei ani, iar părinţii împlineau făgăduinţa că, atunci când vor fi părinţi, vor închina copilul lui Dumnezeu. Sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în Biserică a existat înainte de secolul al VI-lea. Sfântul Andrei Criteanul (secolul al VII-lea) vorbeşte despre această sărbătoare ce se ţinea la Ierusalim. În secolul al VIII-lea, patriarhii Gherman şi Tarasie au rostit predici în cinstea acestei sărbători. În Apus, sărbătoarea a fost adoptată mult mai târziu, de către papa Grigorie al XI-lea, care a celebrat-o pentru prima oară în 1374, la Avignon. Această zi este prima sărbătoare din postul Crăciunului în care se dă dezlegare la peşte.
Ziua intrării Maicii Domnului în Biserică – sau Vovidenia – este socotită în popor drept zi magică. În această zi este celebrată lumina. În memoria celor care nu mai sunt se aprind lumânări şi candele, fiind lăsate să ardă noaptea. Se spune că cei care respectă această sărbătoare nu-şi vor pierde lumina ochilor. De Vovidenie se fac pomeni pentru cei înecaţi şi pentru cei morţi fără lumânare.
Se crede că în noaptea de Vovidevie se deschid cerurile, iar animalele încep să vorbească. În această zi se fac previziuni despre vreme. Dacă în noaptea de Vovidenie este cer senin, atunci anul ce va urma va fi secetos, iar dacă va ninge, iarna va fi lungă şi plină de zăpadă. În această zi, oamenii se împacă unii cu alţii prin iertare, iar copiii rup crenguţe de măr şi le pun în apă pentru ca, înflorind, să le folosească la sorcovit. Există superstiţia că, dacă se pune la icoane un vas cu apă şi se aprinde o lumânare, apa respectivă poate fi bună de leac în diverse boli. De Vovidenie se ung uşile şi ferestrele cu usturoi împotriva relelor şi a farmecelor care încep să lucreze. Cei care postesc în această zi cred că vor avea spor în hambare şi belşug în casă. Considerată o zi magică, Vovidenia este ţinută cu sfinţenie la sate.
Comentarii 0
Discuția cititorilor despre acest articol