Icoane din cioburi de sticlă

Studenţii romaşcani plecaţi la facultate caută diferite locuri de muncă pe timpul studiilor, care să le aducă un venit suplimentar, dar care să le permită să nu lipsească de la cursuri. La Iași, mulți fac icoane din sticlă.

Tinerii din Roman care pleacă la studii în oraşele mai mari, cum este Iaşiul, aleg să îşi suplimenteze veniturile provenite de la părinţi prin găsirea unui job part-time, care să le permită să nu lipsească de la facultate. Una dintre firmele din Iaşi care angajează studenţi este Artgeorgies, specializată în realizarea de pavimente, vitralii, dar şi icoane bisericeşti, printre altele, realizate printr-o metodă inedită de montare a sticlei.

Anca Vasiliu, din Roman, a urmat un master la Facultatea de Litere din Iaşi. În timpul studiilor, întrucât timpul liber îi permitea, s-a angajat la firma Artgeorgies. „Iniţial, nu aveam simţul artistic foarte bine dezvoltat. Am ales această firmă pentru că îmi permitea să lucrez patru ore, indiferent de perioada zilei. Cu timpul însă, cu ajutorul pictorilor care lucrau acolo, am învăţat cum se realizează o icoană şi care este tehnica de realizare a mozaicului din sticlă, de fapt”, mărturisește Anca.

Procedeul prin care o icoană ajunge să fie finalizată este destul de complicat. Prima parte constă în realizarea proiectului icoanei, de către specialiştii grafici. Apoi, cu ajutorul pictorilor, se alege paleta de culori. Muncitorul primeşte în faţă o planşă creionată, reprezentând schiţa icoanei, şi o paletă de culori, alcătuită din plăci de sticlă colorată.

„Veşmintele sfinţilor sau fondurile se realizează cel mai repede şi uşor. Pictorii numerotează zonele respective, iar fiecărui număr îi corespunde o culoare din paletă. Ţie nu îţi vine decât sarcina de a tăia, cu ajutorul unui cleşte special, mici pătrăţele de sticlă, de maxim un centimetru pătrat, şi de a le lipi, cu un adeziv special, de planşă. Când vine vorba de realizarea carnaţiei – incluzând chipul şi membrele, aici intervine îndemânarea şi simţul artistic al lucrătorului”, povesteşte Anca.

„La realizarea chipurilor nu există un model anume de respectat. Ai doar fotografia sfântului în faţă şi rămâne la atitudinea ta să alegi culorile potrivite. Avem lucrări în stil bizantin şi în stil realist, care se execută diferit. În timp, îţi creezi nişte palete de culori, pe care le foloseşti pentru anumite zone ale feţei – ochi, obraji, frunte sau gură. După aceea, nu rămâne decât să îţi scoţi la iveală propria imaginaţie pentru a îmbina aceste culori într-un mod cât mai plăcut”, spune ”pictorița în sticlă”. Ea a învăţat ce înseamnă zonele de umbră, de lumină, sau cum se redau ridurile de expresie. Într-un timp foarte scurt, a fost selectată pentru a realiza numai partea de carnaţie a icoanelor, întrucât a deprins tehnica foarte bine şi a lucrat corect. „Este ceva deosebit să realizezi chipurile. Practic, dai viaţă icoanei. De tine depinde dacă o lucrare este reuşită sau nu. Degeaba veşmintele sunt frumoase, dacă expresia feţei nu transmite nimic privitorului”, crede Anca.

Asemenea ei, şi alţi studenţi din Roman sau din alte oraşe lucrează la această firmă. Programul flexibil le permite să meargă şi la facultate; important este să îşi îndeplinească numărul de ore pe lună, stabilit în contract. Lucrări ale acestei firme pot fi admirate şi în bisericile din Roman.

Acesta este doar un exemplu de tânăr care este ambiţios şi încearcă să îi ajute pe părinţi cu cheltuielile de întreţinere la facultate, şi aşa foarte mari.